• Moștenirea: modalitate nouă de acceptare a succesiunii

    Moștenirea: modalitate nouă de acceptare a succesiunii
    de
    vizualizări
    21 noiembrie 2020 | 11:33

    Din unu martie 2019, nu mai există termenul de șase luni de acceptare a moștenirii și nici rudele persoanei decedate nu mai trebuie să se înregistreze la notar pentru a fi declarate drept moștenitori. Acum moștenirea unei persoane decedate trece în mod automat la moștenitori, iar ei au la dispoziție trei luni, ca să renunțe la ea. Octavian Cazac, avocat la biroul asociat de avocați „Țurcan Cazac”, conferențiar în cadrul Universității de Stat din Moldova, a explicat, pentru ZdG, procedura de acceptare a moștenirii după schimbarea legislației, dar și de ce ar trebui să țină cont oamenii pentru a evita cheltuirea de bani și timp în cazul neînțelegerilor apărute dintre rude.

    „Moștenirea nu mai este doar calea de a transmite locuința copiilor”

    „În societatea bazată pe economia de piață, moștenirea nu mai este doar calea de a transmite locuința copiilor. Sub aspect juridic, primul scop al moștenirii este să arate cu cine noi cu toții trebuie să interacționăm după decesul unei persoane: cine a devenit proprietar al bunurilor defunctului, cine a preluat datoriile sau cine reprezintă persoana decedată în procesele judiciare”, spune Octavian Cazac, precizând că moștenitorul este, în primul rând, un succesor în drepturi și obligații și abia indirect – dobânditor al proprietății defunctului.

    Ocatvian Cazac, avocat BAA „Țurcan Cazac”, conferențiar în cadrul Universității de Stat din Moldova, foto: turcanlaw.md

    „Ideal ar fi ca fiecare persoană să întocmească un testament și să indice cine sunt succesorii săi în drepturi și obligații, legea având scopul de a respecta testamentul cât mai fidel posibil”, precizează avocatul.

    Patrimoniul persoanei decedate se distribuie între membrii familiei

    Din explicațiile sale, atunci când persoana decedată nu a lăsat un testament, se aplică regulile moștenirii legale. Aceste reguli nu fac decât să intuiască voința prezumată a celui care a lăsat moștenirea. În acest caz, conform Codului Civil, patrimoniul persoanei decedate se distribuie între membrii familiei: copiilor – în cote egale și soțului supraviețuitor, în cotă fixă de 1/4. Dacă defunctul, prin testament, a desemnat un moștenitor legal cu doar o cotă succesorală, spre exemplu – 1/3, iar referitor la celelalte 2/3 părți din patrimoniu nu este indicat nimic în testament, atunci pentru cele 2/3 neindicate în testament se aplică regulile moștenirii legale.

    Dacă o persoană a comis o tentativă de omor, ea nu poate deveni moștenitor

    „Pe baza testamentului, orice persoană poate fi moștenitor. Mai mult decât atât, noua reglementare face posibilă desemnarea ca moștenitor a persoanelor nenăscute încă, spre exemplu, nepoții nenăscuți, caz în care cei vii vor deține moștenirea pe numele lor până la nașterea nepoților”, a explicat Octavian Cazac.

    El mai spune că, în lipsa unui testament, moștenitori devin moștenitorii legali de clasa întâi. Dacă lipsește măcar un moștenitor de clasa întâi, moștenirea revine moștenitorilor de clasa a doua: părinții defunctului, descendenții lor împreună cu soțul supraviețuitor.

    Ruda care a fost dezmoștenită prin testament nu poate deveni moștenitor, iar pentru a o dezmoșteni, e suficient ca în testament să fie scrisă o singură propoziție, fără a indica motivul dezmoștenirii.

    Dacă moștenitorul a comis un omor sau o tentativă de omor față de persoana care a lăsat moștenirea, sau dacă acesta a distrus sau a ascuns testamentul, el nu poate deveni moștenitor.

    „Paradoxal, vătămarea corporală nu este temei de nedemnitate legală. Curios e că soțul supraviețuitor nu mai poate deveni moștenitor dacă, la data decesului defunctului, unul dintre ei a depus acțiune de divorț în instanța de judecată, chiar dacă procesul judiciar încă nu s-a finalizat”, a precizat Octavian Cazac.

    Nu mai există termenul de șase luni de acceptare a moștenirii

    De la 1 martie 2019, procedura succesorală a fost modificată și nu mai există termenul de șase luni de acceptare a moștenirii.

    Octavian Cazac explică faptul că acum moștenirea trece în mod automat la moștenitori, fără să fie nevoie de acceptare. Totuși, moștenitorii nu sunt forțați să o accepte. Ei au la dispoziție trei luni pentru ca să renunțe la moștenire. Pentru aceasta, ei trebuie să depună o declarație la notarul care desfășoară procedura succesorală.

    „Pentru a începe procedura succesorală, trebuie să determinați care a fost ultimul domiciliu al defunctului și să vă adresați cu o cerere de deschidere a procedurii la un notar care are competență în localitatea de la locul deschiderii moștenirii. Notarul va mai cere unele acte, cum ar fi certificatul de deces al defunctului și certificatele de stare civilă care confirmă rudenia cu defunctul. Notarul va căuta în registrul testamentelor dacă a fost înregistrată existența vreunui testament la vreun notar, deși pot exista și testamente private, scrise de mână de testator și datate”, a explicat conferențiarul.

    El menționează că în noua reglementare a moștenirii, notarul are un rol mai activ și trebuie să identifice moștenitorii de sine stătător. Toți moștenitorii identificați cu certitudine și care nu au renunțat la moștenire, vor fi incluși într-un singur certificat de moștenitor.

    „Dacă în reglementarea anterioară certificatul de moștenitor era individual pentru fiecare moștenitor și în el se menționau bunurile succesorale, în noua reglementare se eliberează un singur certificat care descrie toți moștenitorii, cotele în masa succesorală, dar nu se indică bunurile concrete. Aceasta scutește de la nevoia ca moștenitorii să prezinte notarului actele de proprietate pe care le deținea defunctul”, a mai precizat Octavian Cazac.

    Ulterior, moștenitorii se legitimează cu acest certificat în fața organelor de stat, a băncilor comerciale sau în fața altor instituții.

    Chiar dacă un moștenitor nu a fost identificat și nu a fost inclus în certificatul de moștenitor, el nu își pierde dreptul de moștenire. Legea prevede că el are un termen de 10 ani pentru ca să ceară rectificarea certificatului de moștenitor și să ceară moștenitorilor care au primit moștenirea partea care i se cuvine: fie bunuri care s-au păstrat sau valoarea lor.

    Executorul testamentar – „reprezentantul printre vii al celui decedat”

    „Recomand celor care vor să-și planifice moștenirea proprie să discute cu un notar specializat pe moșteniri și să evite testamente cu formulări „Las casa cutare și cutare către fiica cutare”. Problemele juridice complexe apar atunci când există și alți moștenitori”, spune Octavian Cazac.

    El sugerează persoanelor care doresc ca moștenirea să le fie instrumentată rapid, cu risc redus de litigii judiciare, să desemneze în testament un executor testamentar. Acesta poate fi orice persoană, rudă sau moștenitor, care va deveni, legal, un soi de „reprezentant printre vii al celui decedat”, explică avocatul. „Executorul testamentar poate desfășura împreună cu notarul procedurile succesorale cap-coadă și poate efectua partajul, conform doleanțelor din testament, atribuind moștenitorilor ceea ce li se cuvine, fără să fie necesară vreo semnătură din partea lor. În lipsa unui executor testamentar, există riscul că moștenitorii nu se vor înțelege privitor la partajarea masei succesorale și vor cheltui bani și ani prin judecată”, spune Octavian Cazac.

    Potrivit avocatului, donațiile pe care un părinte le face unui copil pe parcursul vieții se consideră „avans la moștenire”, iar atunci când părintele decedează și există mai mulți copii, legea le oferă copiilor care nu au primit donații să pretindă la sume mai mari din moștenire, reieșind din suma donațiilor primite de ceilalți copii. Această situație poate fi exclusă printr-o mențiune în contractul de donație dintre părinte și copil sau printr-o propoziție în testamentul părintelui.

    Modernizarea Codului Civil a avut ca scop să contribuie la modernizarea și ajustarea prevederilor acestuia la ultimele evoluții legislative pe plan internațional, dar și la realizarea micii reforme în domeniul justiției.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Vârsta de pensionare pentru judecători va fi majorată. Proiectul urmează să fie aprobat în lectură finală

    Parlamentul va majora vârsta de pensionare pentru judecători. Comisia juridică, numiri și imunități, care s-a convocat, marți, în ședință, a decis să propună plenului Parlamentului aprobarea, în lectura a doua,…
    Vârsta de pensionare pentru judecători va fi majorată. Proiectul urmează să fie aprobat în lectură finală

    Chicu susține că informațiile despre nunta fiului său, organizată pe timp de pandemie, sunt speculații: „Eu nu am făcut ceremonii, faste, nunți și nu am de gând să mă justific”

    Premierul R. Moldova Ion Chicu susține că informațiile apărute în spațiul public despre petrecerea dată cu prilejul căsătoriei fiului lui sunt speculații și că evenimentul organizat nu a fost o ceremonie fastuo…
    Chicu susține că informațiile despre nunta fiului său, organizată pe timp de pandemie, sunt speculații: „Eu nu am făcut ceremonii, faste, nunți și nu am de gând să mă justific”

    VIDEO/ Stoianoglo, despre declarațiile lui Platon: „Asta ține de cei 7 ani de acasă. Trebuie să îi închidem gura?”

    Declarațiile controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, care a spus acum o săptămână, în cadrul unei emisiuni televizate, că dosarul furtului miliardului de dolari din sistemul financiar-bancar moldovenes…
    VIDEO/ Stoianoglo, despre declarațiile lui Platon: „Asta ține de cei 7 ani de acasă. Trebuie să îi închidem gura?”

    Procurorul general susține că după o întrevedere cu președinta aleasă a R. Moldova, părerea Maiei Sandu, în legătură cu activitatea PG, se va schimba

    Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a declarat marți că este gata să se întâlnească cu noul președinte ales al R. Moldova, Maia Sandu, pentru a-i prezenta toate informațiile legate de activitatea Procuratu…
    Procurorul general susține că după o întrevedere cu președinta aleasă a R. Moldova, părerea Maiei Sandu, în legătură cu activitatea PG, se va schimba

    Peste 15.000 de intervenții au fost efectuate de AMUP în ultimele 6 zile

    Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (AMUP) a efectuat 15.614 intervenții în perioada 23-29 noiembrie. Anunțul a fost făcut marți, 1 decembrie, de către Centrul Național de Asistență Medical…
    Peste 15.000 de intervenții au fost efectuate de AMUP în ultimele 6 zile

    Ședința CSM, contramandată din lipsă de cvorum: mai mulți membri sunt bolnavi

    Ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) programată pentru marți, 1 decembrie, a fost contramandată din cauza lipsei de cvorum. Solicitată de ZdG, președinta interimară a CSM, Luiza Gafton, ne-a comu…
    Ședința CSM, contramandată din lipsă de cvorum: mai mulți membri sunt bolnavi