600 de lei de Paști – risc pentru creșterea deficitului bugetar

Pensionarii și beneficiarii de alocații sociale urmează să beneficieze de câte 600 de lei din partea statului, cu prilejul sărbătorilor de Paști. Acest lucru, însă, potrivit experților, poate cauza creșterea deficitului bugetar.

Guvernul a votat, pe 7 martie, prin angajare de răspundere, proiectul unei legi prin care beneficiarii tuturor tipurilor de pensii stabilite până la 1 aprilie 2019, ale căror mărime nu depășește 2 000 de lei, precum și beneficiarii de alocații sociale de stat, cu excepția celor pentru îngrijire, însoțire și supraveghere, urmează să primească din partea statului câte 600 de lei cu prilejul sărbătorilor de Paști.

Potrivit Guvernului, câte 600 de lei vor primi circa 610 mii de persoane, mai mult de 400 de mii dintre care sunt beneficiari de pensii pentru limită de vârstă. Toate cheltuielile urmează a fi acoperite din Bugetul de Stat, iar ajutorul va fi oferit de Casa Națională de Asigurări Sociale prin intermediul prestatorilor de servicii care asigură plata pensiilor și alocațiilor sociale.

Unii experți susțin că deși, la prima vedere, acțiunea în cauză poartă un caracter benefic, însă efectele ei vor fi neutre sau chiar negative pentru creșterea economică și bunăstarea populației. Potrivit acestora, Guvernul va trebui să identifice circa 360 de milioane de lei prin rectificare bugetară, ceea ce va implica creșterea împrumuturilor de la bănci sau realocarea de la alte domenii, poate la fel de importante.

Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, este de părere că „suportul unic pentru pensii, în mărime de 600 de lei, deși va constitui un beneficiu direct acordat unei categorii importante de persoane cu venituri mici, nu va soluționa problema în sine. Suportul urmează să fie acordat o singură dată, ceea ce înseamnă că bunăstarea beneficiarilor nu se va ameliora”.

Autorii unui raport de analiză a economiei și politicilor, elaborat de Expert Grup, afirmă că „această măsură, în paralel cu – pe de o parte – majorările de salarii în sectorul bugetar, care de asemenea nu au fost planificate inițial, fiind adoptate mai curând ad-hoc, și reforma fiscală, pe de altă parte, expune sistemul de finanțe publice la riscul creșterii exagerate a deficitului bugetar. De vină este faptul că, pe fundalul creșterii angajamentelor bugetare, se reduce baza impozabilă: reforma fiscală urmează să cauzeze venituri neîncasate de circa 2,2 miliarde de lei în anii 2018-2019, cel mai afectat fiind Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, a cărui situație fiscală deja era șubrezită de fenomenul îmbătrânirii și cel al ocupării informale.”