Un semnatar al Declarației de Independență cere organizarea unor noi alegeri prezidențiale

Mihai Druță, cetățean al R. Moldova cu reședința în orașul Parma, Republica Italiană, semnatar al Declarației de Independență a R. Moldova, locotenent-colonel în rezervă, consideră că, în virtutea faptului că alegerile prezidențiale au fost fraudate, Curtea Constituțională ar trebui să infirme rezultatele scrutinului din 18 octombrie și din 13 noiembrie 2016.
Acesta își expune argumentele într-o DECLARAȚIE-APEL CU PRIVIRE LA FRAUDAREA ALEGERILOR PREZIDENȚIALE.

Menționând DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI, prin care statele-părți
– avertizează că „este esenţial ca drepturile omului să fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să recurgă, ca soluţie extremă, la revoltă împotriva tiraniei şi asupririi” (Preambul);
– stabilesc că „Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului” (art. 21, alineat 3);

menționând PACTUL INTERNAȚIONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE CIVILE ȘI POLITICE, prin care statele-părți
– recunosc că , idealul fiinţei umane libere, bucurându-se de libertăţile civile şi politice şi eliberată de teamă şi de mizerie, nu poate fi realizată decât dacă se creează condiţii care să permită fiecăruia să se bucure de drepturile sale civile şi politice, ca şi de drepturile sale economice, sociale sau culturale (Preambul);
– stabilesc următoarele prevederi fundamentale privind dreptul de vot al cetățenilor, inclusiv:
Articolul 2
1. Statele părţi la prezentul Pact se angajează să respecte şi să garanteze tuturor indivizilor care se găsesc pe teritoriul lor şi ţin de competenţa lor drepturile recunoscute în prezentul Pact, fără nici o deosebire, în special de rasă, culoare, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare.
2. Statele părţi la prezentul Pact se angajează ca, potrivit cu procedura lor constituţională şi cu dispoziţiile prezentului Pact, să adopte măsurile care să permită luarea unor măsuri legislative sau de alt ordin, menite să traducă în viaţă drepturile recunoscute în prezentul Pact care nu ar fi încă în vigoare.
Articolul 20
2. Orice îndemn la ură naţională, rasială sau religioasă care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la violenţă este interzisă prin lege;
Articolul 25
Orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fără nici una din discriminările la care se referă articolul 2 şi fără restricţii nerezonabile:
a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi;
b) de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinţei alegătorilor;
c) de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiunile publice din ţara sa;

menționând Rezoluţia 1666 (2009) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 29 aprilie 2009 „Funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova”, prin care Adunarea Parlamentară a îndemnat autoritățile R. Moldova „să pună în aplicare mecanisme şi proceduri care să le permită numeroşilor cetăţeni moldoveni stabiliţi în străinătate să-şi exercite dreptul de vot în mod efectiv”;

menționând Rezoluția Parlamentului European din 7 mai 2009 referitoare la situația din Moldova, prin care Parlamentul European „deplânge faptul că guvernul moldovean nu a făcut nici un efort pentru a facilita votul cetățenilor moldoveni care trăiesc în străinătate, în concordanță cu sugestiile Comisiei de la Veneția; solicită autorităților moldovene să adopte măsurile necesare pentru ca aceste deziderate să fie îndeplinite în timp util; și subliniază faptul că orice noi alegeri necesită un consens între opoziție și guvern privind îmbunătățiri concrete ale procesului electoral;

menționând prevederile Constituției privind caracterul statului de drept, democratic, suveranitatea poporului, dreptul de vot al cetățenilor și prioritatea normelor de drept internațional privind drepturile și libertățile omului față de reglementările respective ale legislației naționale, și care care, în particular, sunt stabilite în următoarele articole:
Articolul 1. Statul R. Moldova
(3) R. Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.
Articolul 2. Suveranitatea şi puterea de stat
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.
Articolul 4. Drepturile şi libertăţile omului
1. Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care R. Moldova este parte.
2. Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care R. Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.
Articolul 38. Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales
(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Cetăţenii R. Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.
(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii;

menționând prevederea CODULUI ELECTORAL AL R. MOLDOVA, care stabilește că „Cetăţenii R. Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de drepturi electorale depline în condiţiile prezentului cod. Misiunile diplomatice, oficiile consulare sunt obligate să creeze condiţii pentru ca cetăţenii să-şi exercite liber drepturile electorale” (art. 2, al. 3);

având în vedere că, la data alegerilor prezidențiale, în afara hotarelor R. Moldova se aflau mai mult de 600.000 de cetățeni moldoveni (În 2009, peste hotare se aflau oficial circa 628 mii moldoveni. Cf. CEC, Buletin informativ nr. 10, p.5; În Rezoluția Parlamentului European din 7 mai 2009 referitoare la situația din Moldova este indicat numărul „între 500 000 și 1 milion de cetățeni moldoveni” aflați în afara granițelor;)
având în vedere că un număr considerabil de cetățeni moldoveni de peste hotare sunt luați la evidența de reședință în baza pașaportului românesc;
având în vedere că, la 1 ianuarie 2016, pe teritoriul Republicii Italiene locuiau 187.791 cetățeni moldoveni, inclusiv 142.266 – luați la evidența de reședință în baza pașaportului moldovenesc și 45.525 – luați la evidență în baza pașaportului românesc (Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică al Italiei (Istat) indică o descreștere a numărul cetățenilor moldoveni cu reședința în această țară de la 149.434 persoane în 2014 la 142.266 persoane în 2016, fapt ce dovedește că un număr sporit de moldoveni cu cetățenie dublă moldo-română trec la evidența de reședință în baza pașaportului românesc, ceea ce le conferă automat statutul de cetățean al UE. Potrivit unor date parțiale, între categoria de moldoveni luați la evidența de reședință în baza pașaportului românesc și categoria de moldoveni cu reședința în baza pașaportului moldovenesc există un raport de 32 : 100.);

constatând că prevederea art. 29/1, (3) privind organizarea secțiilor de votare în țările de peste hotare „în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate și a numărului alegătorilor care au participat la scrutinul precedent” nu poate fi aplicată în mod exclusiv, deoarece:
a) înregistrarea prealabilă nu este obligatorie (Punctul 4 al Regulamentului privind înregistrarea prealabilă, nr. 4783 din 14.06.2016, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2547 din 21 mai 2014 și modificat și completat prin Hotărârea CEC nr. 4783 din 14 iunie 2016);
b) în cadrul organizării alegerilor prezidențiale, au trecut înregistrarea prealabilă doar 3.559 de alegători cu reședința în străinătate, inclusiv, România – 597; Italia – 422; SUA – 364; Franţa – 346; Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – 339; Germania – 290; Canada – 196; Spania – 142; Rusia – 133, etc.
c) numărul redus de alegători care au participat la scrutinul precedent (alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014) a fost determinat de numărul insuficient de secții de votare, organizate exclusiv în „baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate” (Codul electoral, art. 29/1, (3) în redacția adoptată prin Legea nr. 119 din 18 iunie 2010), iar numărul secțiilor în cauză a fost determinat de numărul infim de 2204 alegători ce au trecut înregistrarea prealabilă on-line (Raport cu privire la rezultatele alegerilor Parlamentului R. Moldova din 30 noiembrie 2014, p.14).
d) lipsa înregistrării prealabile nu restricționează dreptul de vot (Hotărârea Curții Constituţionale a Republicii Moldova de la 16 iunie 2015 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale articolului 29/1, (3) din Codul electoral (Sesizarea nr. 12a/2015);
e) nici „numărul alegătorilor care au participat la scrutinul precedent” nu restricționează dreptul de vot al cetățenilor de peste hotare, deoarece, dacă o prevedere juridică nu restricționează dreptul de vot, atunci altă prevedere juridică ce se bazează pe efectele primei prevederi juridice, la fel, nu restricționează dreptul de vot.
Constatând că, în privința alegătorilor moldoveni de peste hotare, a fost total ignorată norma de lege privind constituirea secțiilor de votare pentru „cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători” (Codul electoral, articolul 29, (2)). (Nota bene! La pagina 4 a Raportului CEC cu privire la rezultatele alegerilor Parlamentului R. Moldova din 30 noiembrie 2014 este făcută următoarea constatare: „Pentru efectuarea votării în data de 30 noiembrie 2014 şi în conformitate cu art. 29 şi 29/1, (3) din Codul electoral, au fost constituite 2073 secţii de votare (inclusiv 95 în afara ţării), care au cuprins cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători”. Prin urmare, însăși CEC admite și recunoaște că, organizarea secțiilor de votare din străinătate trebuie efectuată și în temeiul prevederii legale stabilite de articolul 29, (2) al Codului electoral);
constatând că interdicția de a asigura secțiile de votare constituite în afara R. Moldova cu un număr nu mai mare de „3000 de buletine de vot pentru fiecare secţie de votare”, stabilită în temeiul art. 49, (3) al Codului electoral, a lipsit de posibilitatea de a vota zeci de mii de alegători ce s-au prezentat la secțiile de votare pe data 13 noiembrie 2016;
constatând că autoritățile publice abilitate au încălcat în mod flagrant prevederile de legislație privind organizarea alegerilor prezidențiale în afara hotarelor R. Moldova, în particular:
I) conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale R. Moldova, care activează pe teritoriul statelor străine, au încălcat prevederile articolului 39, (6) al Codului electoral și nu au colectat datele numerice și nominale necesare pentru întocmirea listelor electorale privind alegătorii moldoveni cu reședința în aceste state. Iar dacă, eventual, aceste date au fost colectate, ele nu au fost făcute cunoscute public.
Cu scopul întocmirii listelor electorale ale alegătorilor, autoritățile menționate ar fi trebuit să colecteze următoarele date numerice și să întocmească următoarele liste nominale:
1. datele numerice și listele nominale ale cetățenilor R. Moldova, aflați în țările de peste hotare și luați la evidența de reședința în baza pașaportului moldovenesc;
2. datele numerice și listele nominale ale cetățenilor R. Moldova cu cetățenie dublă moldo-română și luați la evidența de reședință în țările de peste hotare în baza pașaportului românesc;
3. datele numerice și listele nominale ale cetățenilor R. Moldova cu cetățenie dublă și luați la evidența de reședință în baza pașaportului țării gazdă;
4. datele numerice privind cetățenii R. Moldova, aflați în țările de peste hotare fără a fi luați la evidența de reședință (Ministerul de Interne al Republicii Italiene dispune de asemenea date);
5. datele numerice privind cetățenii R. Moldova de peste hotare cu vârsta de până la 18 ani.
Din adunarea numerelor indicate la punctele 1-4 și scăderea numerelor indicate la punctul 5 rezultă numerele reale de cetățeni moldoveni cu drept de vot, aflați în țările de peste hotare. În baza acestor date urmau să fie întocmite listele electorale ale alegătorilor din străinătate;
II. MAEIE nu a asigurat controlul activității misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale R. Moldova privind colectarea datelor pentru întocmirea listelor electorale a alegătorilor din străinătate și organizarea secțiilor de votare corespunzătoare. În consecință, în țările de peste hotare a fost deschis un număr insuficient de secții de votare, dar și acestea au fost plasate pe țări și unități teritorial-administrative, fără a ține cont de rigorile legale și numărul real de cetățeni. Astfel, contrar prevederilor articolelor 29, (2) și 29/1, (3) din Codul electoral, MAEIE a propus spre aprobare Guvernului constituirea secțiilor de votare în unele localități de peste hotare, în care nu s-a înregistrat în prealabil nici un alegător (secția nr. 1/323 din Soci, secția nr.1/322 de la Nijnevartovsk, Federația Rusă), sau a fost înregistrat doar un singur alegător (secția nr. 1/324 în orașul Kursk, Federația Rusă).
Totodată, nu au fost deschise secții de votare în multe localități de peste hotare cu un număr considerabil de cetățeni și un număr apreciabil de alegători înregistrați în prealabil. În particular, nu au fost organizate secții de votare localitățile italiene Regio Emilia cu 4.179 alegători, inclusiv 4 înregistrați în prealabil, Ravenna, cu 2.802 alegători, inclusiv 3 înregistrați, Rimini cu 1.989 alegători, inclusiv 4 înregistrați. Nu au fost constituite secții de votare și în localitățile din alte țări: România: Sibiu – s-au înregistrat 18 alegători, Târgu-Mureș – 19 alegători; Pitești – 13 alegători; Oradea – 6 alegători; Germania: Munhen – s-au înregistrat 14 alegători; Nurberg – 10 alegători; Dormund – 8 alegători; Stutgart – 5 alegători; Pirmasens – 5 alegători; Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: Northampton – s-au înregistrat 6 alegători; Reading – 5 alegători; Manchester – 5 alegători; Olanda: Grongen – s-au înregistrat 11 alegători; Amsterdam – 10 alegători; Maastricht – 9 alegători; Rotterdam – 5 alegători; Belgia: Antwerpen – s-au înregistrat 7 alegători; Portugalia: Porto – s-au înregistrat 6 alegători. Lipsa secției de votare la Porto i-au lipsit de posibilitatea de a vota pe alegătorii din nordul și o parte din centrul Portugaliei; SUA: San Francisco – s-au înregistrat 6 alegători; Philadelphia – 7 alegători; Boston – 5 alegători; Canada: Calgary – s-au înregistrat 19 alegători; Quebec – 6 alegători; Australia – s-au înregistrat 6 alegători;
III. Guvernul R. Moldova a adoptat Hotărârea cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate, nr. 1080 din 26 septembrie 2016 (Monitorul oficial nr. 337 din 27 septembrie 2016), fără a verifica datele propuse spre examinare de MAEIE, și, în consecință, a aprobat lista de 100 secții de votare pentru străinătate (De ce nu a fost aprobată o listă de 99 secții de votare, sau 101, sau poate 102, 103,… 111, 112, ș.a.m.d.???)
IV. Comisia Electorală Centrală
1. a încălcat prevederile art. 22, d) al Codului electoral și nu a asigurat întocmirea şi verificarea listelor electorale, evidența alegătorilor de peste hotare, colaborând în acest scop cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu MAEIE, cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare și cu Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. Iar dacă, eventual, listele electorale au fost întocmite, acestea au fost tăinuite și nu au fost expuse publicului.
2. a încălcat prevederile art. 22, g) al Codului electoral și nu a conlucrat efectiv, în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor, cu MAEIE, misiunile diplomatice şi oficiile consulare, în vederea constituirii numărului suficient de secţii de votare pentru cetăţenii din străinătate;
3. s-a eschivat de la îndeplinirea atribuțiilor sale în perioada electorală, stabilite de Codul electoral, art. 26, (1), literele b), c), h) și nu a asigurat executarea deplină a prevederilor legale referitoare la desfăşurarea alegerilor, nu a supravegheat activitatea Consiliului Circumscripției electorale nr. 1 Chișinău în vederea soluționării chestiunilor privind modul de participare la alegeri a cetăţenilor care în ziua votării se află în afara teritoriului ţării;
4. nu a asigurat informarea de către Consiliul Circumscripției electorale nr. 1 Chișinău despre hotarele fiecărei secţii de votare de peste hotare, așa cum prevede art. 29, (7) al Codului electoral;
5. nu a asigurat dotarea secțiilor de votare cu un număr suficient de calculatoare pentru înregistrarea electronică a alegătorilor, fapt ce a cauzat tergiversarea procesului de votare și formarea cozilor enorme de sute și chiar mii de persoane;
6. a ignorat prevederile art. 22, q) a Codului electoral și nu a analizat obiectiv fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile parlamentare trecute, și mai ales din cadrul alegerilor prezidențiale curente, și nu a luat măsuri pentru prevenirea lor, ci dimpotrivă le-a mușamalizat în vederea aprobării unanime a rezultatelor obținute prin fraudă;
7. a adoptat Hotărârea, nr. 307 din 27 septembrie 2016, Cu privire la organizarea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, dând dovadă de neglijență față de întocmirea listelor electorale și de lipsă de atitudine critică față de propunerea defectuoasă a Guvernului privind organizarea secțiilor de votare în străinătate;
constatând că, din cauza unor prevederi contradictorii ale legislației electorale și datorită organizării nesatisfăcătoare a alegerilor prezidențiale de către Guvernul R. Moldova, CEC și MAEIE, au fost lipsiți a priori de posibilitatea de a participa la alegeri sute de mii de cetățeni ai R. Moldova cu reședința în străinătate, inclusiv:
– 114.336 alegători din numărul total de 187.791 de cetățeni moldoveni cu reședința pe teritoriul a 20 de regiuni din Republica Italiană, pe teritoriul cărora au fost constituite doar 25 de secții de votare, inclusiv:
– 31.092 alegători din numărul total de 49.092 cetățeni moldoveni cu reședința în Regiunea Veneto, pe teritoriul căreia au fost constituite doar 6 secții de votare;
– 18.023 alegători din numărul total de 30.023 cetățeni moldoveni din Regiunea Lombardia, pe teritoriul căreia au fost constituite doar 4 secții de votare;
– 14.330 alegători din numărul total de 20.330 cetățeni din Regiunea Lazio, pe teritoriul căreia au fost constituite doar 2 secții de votare;
– au fost privați de dreptul constituțional de vot 28.565 de alegători, sau peste 70% din numărul total de 40.565 de cetățeni moldoveni cu reședința pe teritoriul a 9 provincii din Regiunea Emilia-Romagna, inclusiv, 7.010 alegători din cei 10.010 cetățeni moldoveni din provincia Parma (secția de votare nr.1/366), 6.541 alegători din cei 9.541 cetățeni moldoveni din provincia Bologna (secția de votare nr. 1/355), 3.889 alegători din 6.889 cetățeni moldoveni din provincia Modena (secția de votare nr.1/362), 43 alegători din cei 3.043 cetățeni moldoveni din provincia Ferrara, precum și toți alegătorii din provinciile, pe teritoriul cărora nu au fost organizate secții de votare, inclusiv: 4.179 alegători din provincia Regio Emilia, 2.802 – din provincia Ravenna, 1.989 – din provincia Rimini, 1.115 – din provincia Piacenza și 997 alegători din provincia Forli-Cesena;
Declarând pe propria răspundere că subsemnatul a fost martor ocular al îngrădirii dreptului de vot a sute și mii de cetățeni moldoveni cu reședința în provincia Parma, Italia, care, pe 13 noiembrie 2016, au venit să voteze la secția nr. 1/366 Parma, însă, după 4, 5 și chiar 6 ore de așteptare anevoioasă, au rămas fără buletine de vot;
Întrucât unele articole ale Codului electoral, menționate mai sus, contravin prevederilor Constituției R. Moldova și normelor de drept internațional cu privire la dreptul de vot al cetățenilor;
întrucât Hotărârea Guvernului R. Moldova, nr. 1080 din 26 septembrie 2016, cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate nu este întemeiată pe starea de fapt privind numărul real al cetățenilor moldoveni din străinătate și repartizarea lor pe țări și unități teritorial-administrative;
întrucât Hotărârea CEC, nr. 307 din 27 septembrie 2016, cu privire la organizarea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, nu este întemeiată pe starea de fapt privind numărul real al cetățenilor moldoveni din străinătate și repartizarea lor pe țări și unități teritorial-administrative;
întrucât, în rezultatul documentelor și faptelor menționate, au fost privați în mod nelegitim de dreptul constituțional de vot sute de mii de cetățeni ai R. Moldova cu reședința în străinătate, ceea ce depășește de mai multe ori numărul de voturi ce a făcut diferența dintre cei doi concurenți electorali;
întrucât CEC a refuzat să examineze contestațiile alegătorilor din străinătate privind îngrădirea dreptului lor constituțional de vot;
întrucât hotărârile luate de instanțele de drept din R. Moldova în legătură cu contestațiile alegătorilor din străinătate privind îngrădirea dreptului lor constituțional de vot, în esență, repetă „argumentele” enunțate de CEC;

Consider întemeiat și necesar să fac următoarea DECLARAȚIE:
1. Alegerile prezidențiale din 30 octombrie și 13 noiembrie 2016 au fost fraudate în proporții extrem de mari;
2. Confirmarea de către Curtea Constituțională a rezultatelor scrutinului electoral fraudat va constitui un act de injustiție istorică față de poporul moldovenesc și va duce în mod inevitabil la destabilizarea situației interne și înrăutățirea gravă a pozițiilor externe ale R. Moldova.

În temeiul celor menționate fac către autoritățile R. Moldova următorul APEL:
1. Curtea Constituțională să infirme rezultatele alegerilor prezidențiale din 18 octombrie și 13 noiembrie 2016;
2. Parlamentul R. Moldova să convoace alegeri prezidențiale anticipate doar după aducerea legislație electorale în vigoare în conformitate cu prevederile Constituției naționale și tratatelor internaționale, la care R. Moldova este parte;
3. Guvernul R. Moldova și CEC să organizeze noile alegeri prezidențiale în strictă conformitate cu prevederile constituționale și normele de drept internațional cu privire la drepturile omului.

Mihai Druță,
cetățean al R. Moldova cu reședința în orașul Parma, Republica Italiană,
semnatar al Declarației de Independență a R. Moldova,
locotenent-colonel în rezervă.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Judele de Apoi

    ALEGERI FURATE – ALEGERI FRAUDATE !
    —————————————————————
    Maia Sandu și alți lideri opozanți, cu documentele în mână
    și cu ajutorul avocaților independenți voluntari de peste hotare /din Estonia, Polonia, România, etc./
    TREBUIE SĂ DEA ÎN JUDECATĂ GUVERNUL MAFIOT ANTI-POPOR DE LA CHIȘINĂU
    pt. NEPERMITEREA MIILOR DE EST-MOLDOVENI ROMÂNI DE A VOTA la 13 Nov.2016
    ÎN CONFORMITATE CU CONSTITUȚIA-
    – LA CURTEA EUROPEANĂ a DREPTURILOR OMULUI CONSILIUL EUROPEI DE LA STRASBOURG/CEDO/
    -și LA TRIBUNALUL PENAL INTERNAȚIONAL DE LA HAGA /OLANDA
    ——————————————————————————
    ALEGERI PREZIDENȚIALE FURATE ȘI FRAUDATE !
    JOS HUNTA ROȘIE MAFIOTĂ TERORISTĂ !
    MAI BINE MORT DECÂT COMUNIST MINCIUNOS !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *