Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Totalurile celui de-al cincilea Summit…

Totalurile celui de-al cincilea Summit al Parteneriatului Estic

Pentru prima dată în istoria summiturilor Parteneriatului Estic, au luat parte reprezentanții tuturor celor șase țări participante, inclusiv Belarus, care anterior a absentat. Cu toate acestea, la summit nu a mers președintele Alexandr Lukașenko, ci ministrul de externe al R. Belarus, Vladimir Makei. Președintele R. Moldova, Igor Dodon, cunoscut pentru poziția sa pro-rusă, la fel, a decis să nu meargă la summitul de la Bruxelles, Chișinăul fiind reprezentat de premierul Pavel Filip.

Deși fac parte din același parteneriat, cele șase țări, Ucraina, R. Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Armenia și Belarus, demonstrează o pregătire diferită pentru cooperarea cu Uniunea Europeană (UE) din cauza specificului intern. În unele din aceste țări, reformele, deși cu întârziere, se implementează, pe când în altele, valorile democratice sunt deseori sub amenințare.

Relațiile dintre R. Moldova și UE se confruntă cu vremuri grele: în octombrie, UE a refuzat să acorde Moldovei 28 de milioane de euro pentru reforma justiției. Comisarul european pentru Politică de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, în ajunul summitului a declarat că relațiile dintre R. Moldova și UE trec printr-o perioadă de criză și a subliniat că finanțarea a fost stopată deoarece Chișinăul nu și-a îndeplinit promisiunile.

Contribuția noastră ar trebui văzută ca o investiție, iar un investitor se așteaptă să primească ceva în schimb”, a spus Hahn. „Dacă într-un anumit domeniu obligațiile asumate nu au fost îndeplinite, nu putem plăti pentru aceasta. Acum vorbesc despre reforma justiției – autoritățile din Moldova au acceptat să o implementeze în 2014-2015, dar nimic nu s-a schimbat de atunci „, susține comisarul european.

Noua lege a educației din Ucraina − subiect prioritar în dialogul României cu Ucraina

La sfârșitul lunii septembrie curent, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko a promulgat controversata Lege a Educației, care a fost adoptată de Rada Supremă de la Kiev la 5 septembrie 2017. Aceasta prevede, printre altele, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limbă ucraineană. Anume acest subiect a fost prioritar în dialogul președintelui român Klaus Iohannis cu omologul său ucrainean Petro Poroșenko, în cadrul summitului.

L-am întrebat pe președintele Poroșenko și el a fost de acord că orice alte modificări la această lege se vor face numai după consultări bilaterale cu autoritățile române și cu reprezentanții minorității române din Ucraina”, a declarat la Bruxelles președintele României, Klaus Iohannis.

Președintele R. Moldova, Igor Dodon, s-a declarat dezamăgit de rezultatele summitului

Declarația de pe site-ul președintelui spune: „Dezamăgirea europenilor la Chișinău a fost mult timp cronică, iar șansele Moldovei de a se alătura UE în deceniile următoare sunt aproape zero”. El nu a eșuat să reproșeze partidelor proeuropene pentru utilizarea retoricii privind aderarea la UE pentru distrugerea relațiilor cu Rusia și realizarea actelor de corupție.

Ucraina, Georgia și R. Moldova − posibilitatea „Parteneriatului Estic Plus”

„Nu cred că este logic ca toate cele șase state să fie împreună în acest format. Parteneriatul Estic ar trebui împărțit în două părți individuale”, spune Rikard Jozwiak, corespondent Europa Liberă, care lucrează la Bruxelles de mai mult de 10 ani.  N-am auzit niciodată de la cineva motivele specifice pentru care ar trebui să păstrăm condiționat Azerbaidjanul și Ucraina «în aceeași cameră». Ce au în comun? Singurul lucru comun pe care îl au este că au fost ambele republici sovietice până în 1991”, susține jurnalistul.

Potrivit lui Jozwiak, ar fi  logic ca  Summitul Parteneriatului Estic să fie înlocuit cu summituri ale țărilor partenere asociate – Ucraina, Georgia și Moldova – în vederea obținerii statutului complet de membru al Uniunii Europene de către cele trei țări.

Nevoia de a reforma Parteneriatul Estic este evidențiată și de recenta rezoluție a Parlamentului European. Același document conține un apel ca țărilor Ucraina, Georgia și Moldova să li se ofere posibilitatea de a se alătura alianței vamale, energetice și digitale cu UE și chiar spațiulului Schengen. Această inițiativă, numită „Parteneriatul Estic Plus” nu se regăsește însă în declarația finală a summitului de la Bruxelles.

Cu toate acestea, despre faptul că UE a fost de acord să exploreze posibilitatea unei astfel de asocieri, a declarat președintele Ucrainei Petro Poroșenko, dar și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Este posibil ca următorul summit, peste doi ani să aibă loc într-un format complet diferit.

Parteneriatul estic a fost lansat în 2009 pentru a promova asocierea politică și integrarea economică dintre UE și cele șase țări partenere din Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

 

Sursa: Olga Tokariuk/ Hromadske