Reacția lui Ilan Șor, singurul nume din frauda bancară făcut public în raportul Kroll 2
Ilan Șor, controversatul primar al or. Orhei, singurul nume care apare în sinteza raportului Kroll 2, a venit cu o reacție după ce Banca Națională a Moldovei a publicat o sinteză a documentului. Șor consideră că raportul nu este relevant, iar statul „plătește milioane de dolari pentru informații care nu oferă nimic nou”. Acesta anunță că a atacat în judecată compania Kroll.
„După cum am avertizat și anterior, „rezultatele“ prezentate de KROLL în noua sa „creație“ nu comunică absolut nimic nou. Practic toate informațiile despre care KROLL vorbește cu atâta fast și pe care le prezintă ca fiind ceva senzațional au fost deja aduse la cunoștința anchetei de către mine. Inclusiv faptul că băncile și companiile mele au fost folosite în calitate de instrumente. KROLL a constatat doar, traducând în limba engleză, informațiile cunoscute deja. „Raportul” nu identifică nici beneficiarii reali, nici urmele banilor. În acest sens, apare o întrebare evidentă: pentru ce e nevoie de plătit unei companii dubioase milioane de dolari pentru informații care nu oferă nimic nou și cine va răspunde pentru asta? Un raport atât de steril din punctul de vedere al informațiilor noi și menționarea persistentă a numelui unei singure persoane, care de fapt cooperează activ cu ancheta și a fost primul care a subliniat componenta de corupție în acest caz, ne determină să facem o singură concluzie: scopul beneficiarilor reali ai acestei ”investigații” și al angajatorilor companiei KROLL nu este în niciun caz dezvăluirea adevărului. Sarcina lor principală este să găsească un „țap ispășitor“ și, în același timp, să se răzbune pentru adevărul dezvăluit. Este suficient să amintim faptul că angajatorul KROLL a fost guvernul controlat de Filat. De fapt, Kroll continuă să execute ordinul principalilor beneficiari ai fondurilor sustrase, și face acest lucru pe banii publici. În opinia mea, organele de drept demult ar fi trebuit să atragă atenție asupra acestui fapt”, zice Șor, într-o declafație făcută pubică de echipa sa.
După apariția sintezei raportului Kroll 2, Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a comentat informațiile. „Sinteza raportului nu ne oferă informație despre ceilalți beneficiari ai furtului bancar, dar ne permite să înțelegem mai bine cine l-a ajutat pe Șor”, a zis Sandu.
„Chiar dacă schemele au funcționat timp de câțiva ani, în care atât Guvernatorul BNM Drăguțanu, cât și Procurorul General Gurin au tăcut mâlc, cele mai mari furturi au avut loc în luna noiembrie 2014. Doar în noiembrie, suma creditelor acordate de aceste 3 bănci (credite care nu aveau să mai fie rambursate vreodată) a crescut cu 1 miliard de dolari (12% din Produsul Intern Brut al țării)! 80% din aceste credite erau pentru firmele Grupului Șor. În timp ce Șor fura într-o veselie, câțiva membri din guvernul Leancă adoptau, la 7 noiembrie, decizia de garantare a creditelor de urgență pentru cele 3 bănci, în valoare de 9.5 miliarde de lei. Decizia BNM de introducere a administrării speciale la aceste bănci a venit mult mai târziu, doar pe 29 noiembrie, după finalizarea marelui furt. Asta i-a permis lui Șor și altora ca el, care au știut din prima sursă despre garanție, să îndatoreze băncile cât mai mult. Iar cel care promova cel mai insistent adoptarea garanției statului pentru cele trei bănci, fără mecanisme de protecție împotriva abuzurilor, era actualul Președinte al Parlamentului – Andrian Candu. Această concluzie o facem din stenograma ședinței guvernului. Astfel, chiar dacă Sinteza celui de-al doilea raport Kroll nu spune în mod direct cine sunt ceilalți beneficiari ai furtului miliardului, ne permite să înțelegem mai bine cine a fost interesat ca aceste crime financiare să se întâmple. Apropo despre beneficiari, în raport se spune că o parte din bani au ajuns în conturile altor șapte bănci din Republica Moldova, mai multe detalii fiind incluse în raportul complet pe care autoritățile nu vor ca noi să-l vedem. Autorii raportului mai spun că anumite conturi din două bănci locale, bănci care au primit cei mai mulți bani, au fost parte a schemei implementate de Șor. Sunt curioasă să aflu care sunt aceste două bănci. De asemenea, autorii spun că nu au obținut acces la toate datele băncilor din Republica Moldova. Mă întreb ce instituție nu a oferit acces la informație: poate BNM? Încă un lucru care ridică semne de întrebare: cei de la Kroll nu au avut posibilitate să discute cu Șor. O fi pentru că Șor i-a refuzat sau pentru că autoritățile nu i-au lăsat?”, a scris Sandu pe o rețea de socializare.
În declarația oferită presei, Șor a ironizat-o pe Sandu, punând declarațiile liderei PAS pe seama „rivalității” politice dintre cei doi. „În ceea ce privește declarația Maiei Sandu, constat: Doamna Sandu a început să simță brusc o antipatie puternică față de persoana mea din momentul în care fiecare dintre noi a început să conducă partide politice. În perioada când Sandu era membru al PLDM și al echipei guvernamentale a lui Filat, nu îi eram deloc antipatic. Mai mult decât atât, am fi putut deveni colegi! Vreau să aduc sincere mulțumiri Maiei Sandu pentru votul în susținerea acordării garanțiilor de stat la cererea Băncii Naționale. Acest vot a ajutat deponenții și a prevenit o criză financiară. Deși acum îi pare rău de fapta ei, Maia Sandu a făcut o treabă bună atunci când a ridicat mâna și a votat”, zice Șor.
Acesta susține că „în ceea ce privește calitatea „investigației” și a reputației profesionale a companiei KROLL. După o simplă analiză a informațiilor disponibile public despre experiența companiei Kroll în domeniul „investigațiilor“ și scandalurilor legate de această companie, putem face o concluzie certă – specialitatea de bază a acestei „firme“ este să denigreze la comandă persoane sau structuri întregi. Compania KROLL a fost acuzată în mod repetat de colectarea ilegală de informații, șantaj, manipularea datelor și investigații la comandă cu rezultate convenite din timp. Numeroasele indicii sugerează că personal sunt vizat de exact acest tip de comandă. În acest sens, declar în mod oficial că nu am de gând să tolerez în continuare insinuările și abuzurile din partea companiei „ucigașe” Kroll. Vreau să vă aduc la cunoștință faptul că avocații mei au depus cerere de chemare în judecată a companiei KROLL la Curtea Supremă din Londra. Sunt convins că vom reuși să demascăm adevărata activitate a companiei KROLL și să obținem dreptate în această instanță oficială”, a punctat Șor. Numele acestuia este singurul care apare în sinteza raportului Kroll 2, controversatul primar de Orhei și fost președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii în perioada fraudei bancare.
Banca Națională a Moldovei (BNM) nu face publică investigația fraudei bancare realizată de companiile Kroll și Steptoe & Johnson, contractate de R. Moldova, ci doar o sinteză a celui de-al doilea Raport. Documentul conține 57 de pagini și prezintă schema prin care au fost furați banii, numește țările prin care aceștia au circulat sau în care au ajuns. Sinteza are opt capitole care descriu, inclusiv, metodologia investigației internaționale, analiza expunerilor băncilor fraudate in perioada 2012-2014, legătura grupului Shor cu acționariatul băncilor fraudate, mecanismele de spălare a banilor și destinația fondurilor frauduloase.
Experții Kroll scriu că documentele în posesia cărora au intrat sugerează implicarea în frauda bancară a unui grup mare de companii moldovenești care lucrează în mod concertat și au legătură cu Ilan Șor („grupul Șor”). „Grupul Șor” este format din 77 de societăți cu conturi la cele trei bănci din R. Moldova: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
„Persoanele fizice și societățile afiliate grupului Șor și-au majorat participația la cele trei bănci din Moldova într-o încercare aparentă de a facilita frauda și, prin urmare, au controlat băncile și le-au determinat să majoreze în mare măsură împrumuturile băncilor. Societățile afiliate grupului Șor au legătură, de asemenea, cu structurile corporative și bancare, prin care se pare că frauda a fost executată”, se arată în document.
Mecanismele identificate de experți „care par să fi permis să se producă frauda și să rămână nedetectată” sunt: „prezentarea greșită de către cele trei bănci a rapoartelor de lichiditare în adresa BNM, asigurarea împrumuturilor împotriva garanțiilor suspecte; excluderea anumitor membri ai consiliului de administrație de la procesul de luare a deciziilor și ignorarea preocupărilor ridicate de angajații de rang înalt ai băncilor, care, împreună, au permis ca împrumuturile la scară largă să continue să atingă niveluri nesustenabile în 2014”.
Experții precizează că o parte din fluxurile de fonduri care au fost descoperite până în prezent au scos la iveală un număr de persoane care fie ar fi făcut parte din administrarea activității frauduloase suspectate, fie că ar fi obținut un beneficiu din fluxul de fonduri. Încasările în conturi personale sau în companii legate de aceste persoane au totalizat aproximativ 50 milioane USD.
Experții susțin că este important ca beneficiarii potențiali să rămână confidențiali pentru a proteja în mod corepunzător procedurile civile sau penale în curs sau viitoare.
În comunicatul de presă publicat de BNM, se precizează că publicarea informațiilor respective a fost posibilă drept urmare discuțiilor purtate de autoritățile R. Moldova cu reprezentanții Kroll și Steptoe & Johnson.
„Raportul de investigație propriu-zis va fi analizat de Banca Națională a Moldovei cu scopul identificării carențelor din sistem și aplicării măsurilor de rigoare. Reprezentanții Kroll și Steptoe & Johnson urmează sa vină la Chișinău la începutul anului viitor pentru o sesiune de lucru pe marginea raportului de investigație. Întrunirea se va încheia cu un briefing de presă. În cadrul misiunii, consorțiul internațional va transmite organelor de anchetă din R. Moldova datele operative referitoare la urmărirea fondurilor fraudate, inclusiv lista beneficiarilor prezumați. Reprezentanții companiilor Kroll și Steptoe & Johnson au confirmat disponibilitatea de a colabora cu organele de anchetă, pentru a susține efortul de recuperare a bunurilor fraudate pe plan internațional, dar și pentru a întări baza probatorie în procedurile inițiate pe plan intern”, se arată în sinteza celui de-al doilea Raport Kroll.
Citiți și
