Reacția lui Ilan Șor, singurul nume din frauda bancară făcut public în raportul Kroll 2

Ilan Șor, controversatul primar al or. Orhei, singurul nume care apare în sinteza raportului Kroll 2, a venit cu o reacție după ce Banca Națională a Moldovei a publicat o sinteză a documentului. Șor consideră că raportul nu este relevant, iar statul „plătește milioane de dolari pentru informații care nu oferă nimic nou”. Acesta anunță că a atacat în judecată compania Kroll.

După cum am avertizat și anterior, „rezultatele“ prezentate de KROLL în noua sa „creație“ nu comunică absolut nimic nou. Practic toate informațiile despre care KROLL vorbește cu atâta fast și pe care le prezintă ca fiind ceva senzațional au fost deja aduse la cunoștința anchetei de către mine. Inclusiv faptul că băncile și companiile mele au fost folosite în calitate de instrumente. KROLL a constatat doar, traducând în limba engleză, informațiile cunoscute deja. „Raportul” nu identifică nici beneficiarii reali, nici urmele banilor. În acest sens, apare o întrebare evidentă: pentru ce e nevoie de plătit unei companii dubioase milioane de dolari pentru informații care nu oferă nimic nou și cine va răspunde pentru asta? Un raport atât de steril din punctul de vedere al informațiilor noi și menționarea persistentă a numelui unei singure persoane, care de fapt cooperează activ cu ancheta și a fost primul care a subliniat componenta de corupție în acest caz, ne determină să facem o singură concluzie: scopul beneficiarilor reali ai acestei ”investigații” și al angajatorilor companiei KROLL nu este în niciun caz dezvăluirea adevărului. Sarcina lor principală este să găsească un „țap ispășitor“ și, în același timp, să se răzbune pentru adevărul dezvăluit. Este suficient să amintim faptul că angajatorul KROLL a fost guvernul controlat de Filat. De fapt, Kroll continuă să execute ordinul principalilor beneficiari ai fondurilor sustrase, și face acest lucru pe banii publici. În opinia mea, organele de drept demult ar fi trebuit să atragă atenție asupra acestui fapt”, zice Șor, într-o declafație făcută pubică de echipa sa.

După apariția sintezei raportului Kroll 2, Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a comentat informațiile. „Sinteza raportului nu ne oferă informație despre ceilalți beneficiari ai furtului bancar, dar ne permite să înțelegem mai bine cine l-a ajutat pe Șor”, a zis Sandu.

Chiar dacă schemele au funcționat timp de câțiva ani, în care atât Guvernatorul BNM Drăguțanu, cât și Procurorul General Gurin au tăcut mâlc, cele mai mari furturi au avut loc în luna noiembrie 2014. Doar în noiembrie, suma creditelor acordate de aceste 3 bănci (credite care nu aveau să mai fie rambursate vreodată) a crescut cu 1 miliard de dolari (12% din Produsul Intern Brut al țării)! 80% din aceste credite erau pentru firmele Grupului Șor. În timp ce Șor fura într-o veselie, câțiva membri din guvernul Leancă adoptau, la 7 noiembrie, decizia de garantare a creditelor de urgență pentru cele 3 bănci, în valoare de 9.5 miliarde de lei. Decizia BNM de introducere a administrării speciale la aceste bănci a venit mult mai târziu, doar pe 29 noiembrie, după finalizarea marelui furt. Asta i-a permis lui Șor și altora ca el, care au știut din prima sursă despre garanție, să îndatoreze băncile cât mai mult. Iar cel care promova cel mai insistent adoptarea garanției statului pentru cele trei bănci, fără mecanisme de protecție împotriva abuzurilor, era actualul Președinte al Parlamentului – Andrian Candu. Această concluzie o facem din stenograma ședinței guvernului. Astfel, chiar dacă Sinteza celui de-al doilea raport Kroll nu spune în mod direct cine sunt ceilalți beneficiari ai furtului miliardului, ne permite să înțelegem mai bine cine a fost interesat ca aceste crime financiare să se întâmple. Apropo despre beneficiari, în raport se spune că o parte din bani au ajuns în conturile altor șapte bănci din Republica Moldova, mai multe detalii fiind incluse în raportul complet pe care autoritățile nu vor ca noi să-l vedem. Autorii raportului mai spun că anumite conturi din două bănci locale, bănci care au primit cei mai mulți bani, au fost parte a schemei implementate de Șor. Sunt curioasă să aflu care sunt aceste două bănci. De asemenea, autorii spun că nu au obținut acces la toate datele băncilor din Republica Moldova. Mă întreb ce instituție nu a oferit acces la informație: poate BNM? Încă un lucru care ridică semne de întrebare: cei de la Kroll nu au avut posibilitate să discute cu Șor. O fi pentru că Șor i-a refuzat sau pentru că autoritățile nu i-au lăsat?”, a scris Sandu pe o rețea de socializare.

În declarația oferită presei, Șor a ironizat-o pe Sandu, punând declarațiile liderei PAS pe seama „rivalității” politice dintre cei doi.  „În ceea ce privește declarația Maiei Sandu, constat: Doamna Sandu a început să simță brusc o antipatie puternică față de persoana mea din momentul în care fiecare dintre noi a început să conducă partide politice. În perioada când Sandu era membru al PLDM și al echipei guvernamentale a lui Filat, nu îi eram deloc antipatic. Mai mult decât atât, am fi putut deveni colegi! Vreau să aduc sincere mulțumiri Maiei Sandu pentru votul în susținerea acordării garanțiilor de stat la cererea Băncii Naționale. Acest vot a ajutat deponenții și a prevenit o criză financiară. Deși acum îi pare rău de fapta ei, Maia Sandu a făcut o treabă bună atunci când a ridicat mâna și a votat”, zice Șor.

Acesta susține că „în ceea ce privește calitatea „investigației” și a reputației profesionale a companiei KROLL. După o simplă analiză a informațiilor disponibile public despre experiența companiei Kroll în domeniul „investigațiilor“ și scandalurilor legate de această companie, putem face o concluzie certă – specialitatea de bază a acestei „firme“ este să denigreze la comandă persoane sau structuri întregi. Compania KROLL a fost acuzată în mod repetat de colectarea ilegală de informații, șantaj, manipularea datelor și investigații la comandă cu rezultate convenite din timp. Numeroasele indicii sugerează că personal sunt vizat de exact acest tip de comandă. În acest sens, declar în mod oficial că nu am de gând să tolerez în continuare insinuările și abuzurile din partea companiei “ucigașe” Kroll. Vreau să vă aduc la cunoștință faptul că avocații mei au depus cerere de chemare în judecată a companiei KROLL la Curtea Supremă din Londra. Sunt convins că vom reuși să demascăm adevărata activitate a companiei KROLL și să obținem dreptate în această instanță oficială”, a punctat Șor. Numele acestuia este singurul care apare în sinteza raportului Kroll 2, controversatul primar de Orhei și fost președinte al Consiliului de Administrație  al Băncii de Economii în perioada fraudei bancare.

Banca Națională a Moldovei (BNM) nu face publică investigația fraudei bancare realizată de companiile Kroll și Steptoe & Johnson, contractate de R. Moldova, ci doar o sinteză a celui de-al doilea Raport.  Documentul conține 57 de pagini și prezintă schema prin care au fost furați banii, numește țările prin care aceștia au circulat sau în care au ajuns. Sinteza are opt capitole care descriu, inclusiv,  metodologia investigației internaționale, analiza expunerilor băncilor fraudate in perioada 2012-2014, legătura grupului Shor cu acționariatul băncilor fraudate, mecanismele de spălare a banilor și destinația fondurilor frauduloase.

Experții Kroll scriu că documentele în posesia cărora au intrat sugerează implicarea în frauda bancară a unui grup mare de companii moldovenești care lucrează în mod concertat și au legătură cu Ilan Șor („grupul Șor”). „Grupul Șor” este format din 77 de societăți cu conturi la cele trei bănci din R. Moldova: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

„Persoanele fizice și societățile afiliate grupului Șor și-au majorat participația la cele trei bănci din Moldova într-o încercare aparentă de a facilita frauda și, prin urmare, au controlat băncile și le-au determinat să majoreze în mare măsură împrumuturile băncilor. Societățile afiliate grupului Șor au legătură, de asemenea, cu structurile corporative și bancare, prin care se pare că frauda a fost executată”, se arată în document.

Mecanismele identificate de experți „care par să fi permis să se producă frauda și să rămână nedetectată” sunt: „prezentarea greșită  de către cele trei bănci a rapoartelor de lichiditare în adresa BNM, asigurarea împrumuturilor împotriva garanțiilor suspecte; excluderea anumitor membri ai consiliului de administrație de la procesul de luare a deciziilor și ignorarea preocupărilor ridicate de angajații de rang înalt ai băncilor, care, împreună, au permis ca împrumuturile la scară largă să continue să atingă niveluri nesustenabile în 2014”.

Experții precizează că o parte din fluxurile de fonduri care au fost descoperite până în prezent au scos la iveală un număr de persoane care fie ar fi făcut parte din administrarea activității frauduloase suspectate, fie că ar fi obținut un beneficiu din fluxul de fonduri. Încasările în conturi personale sau în companii legate de aceste persoane au totalizat aproximativ 50 milioane USD.

Experții susțin că este important ca beneficiarii potențiali să rămână confidențiali pentru a proteja în mod corepunzător procedurile civile sau penale în curs sau viitoare.

În comunicatul de presă publicat de BNM, se precizează că publicarea informațiilor respective a fost posibilă drept urmare discuțiilor purtate de autoritățile R. Moldova cu reprezentanții Kroll și Steptoe & Johnson.

„Raportul de investigație propriu-zis va fi analizat de Banca Națională a Moldovei cu scopul identificării carențelor din sistem și aplicării măsurilor de rigoare. Reprezentanții Kroll și Steptoe & Johnson urmează sa vină la Chișinău la începutul anului viitor pentru o sesiune de lucru pe marginea raportului de investigație. Întrunirea se va încheia cu un briefing de presă. În cadrul misiunii, consorțiul internațional va transmite organelor de anchetă din R. Moldova datele operative referitoare la urmărirea fondurilor fraudate, inclusiv lista beneficiarilor prezumați. Reprezentanții companiilor Kroll și Steptoe & Johnson au confirmat disponibilitatea de a colabora cu organele de anchetă, pentru a susține efortul de recuperare a bunurilor fraudate pe plan internațional, dar și pentru a întări baza probatorie în procedurile inițiate pe plan intern”, se arată în sinteza celui de-al doilea Raport Kroll.

Citiți și

Cum este recuperat miliardul

Miliardul moldovenesc prin trei bănci letone


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. Иван

    Se pare ca Sor a furat 2,7 miliarde de dolari,nu 1 miliard cum se spunea pina acum.Iata ca e ceva nou.Se va deschide inca un dosar pentru spalare de bani.Sor va mai incasa 10 ani de puscarie.Dar trebue sa se autosesizeze procurorii.

  2. Reporter

    Da, bre Ilancik… Cică vrei să te judeci cu Kroll la tribunalul de la Londra? Numai, că ai în vedere, că tribunalul de la Londra nu se află între picioarele “pahanului” tău Plahotniuk. Acolo nu-i justiția din Moldova cumpărată și răscumpărată de cei cu bani mulți! Te așteaptă o foarte mare DECEPȚIE!

  3. Le Justicier

    PROBLEME INSURMONTABILE ÎN JUSTIȚIA MOLDOVENEASCĂ CU CONDAMNATUL ILAN SHOR

    Problema pare foarte simplă la prima vedere. Escrocul Ilan Shor care a furat peste
    un miliard de dolari din cele bănci moldovenești BEM (Banca de Economii), Banca
    Socială și UniBank, după ce s-a eschivat de la răspundere penală, lefăindu-se cu
    puișori prăgiți în unt și cele mai bune vinuri moldovenești timp de peste un an de
    zile în arest la domiciliu și după ce a fost cu mare greu în cele din urmă condamnat la 7,5 ani de închisoare, după ce procurorul de caz ceruse 19 ani, acum nu poate fi încarcerat după peste 6 luni de la pronuțarea sentinței, fiindcă justiția
    moldovenească nu găsește bani ca să plătească un traducător, care să-i traducă
    condamnatului Ilan Shor dosarul său voluminos în limba rusă.

    Situație de-a dreptul demnă de cascadorii râsului. Adică crimă avem , jaful secolului cu peste un miliard de dolari delapidați, și condamnat avem, adică pe escrocul Ilan Shor, deși cu mare greu și după amânări, care la un anumit moment păreau interminabile, procurori, judecători și avocați avem și-i plătim chiar foarte bine, închisori avem, deși în stare deplorabilă, dar ținând cont de starea fizică foarte bună a condamnatului Ilan Shor sunt pe deplin acceptabile, dar n-avem un singur lucru, care multora le pare atât de neasențial încât nici nu-și dau seama că există, n-avem bani ca să plătim un traducător, care să-i traducă condamnatului Ilan Shor dosarul său de multe mii de pagini în limba rusă.

    Întradevăr, buturuga mică răstoarnă carul mare. Dacă ar fi știut escrocul Ilan Shor,
    la cât de descurcăreț este, “bărbat atât de bine format din toate punctele de vedere”, cum cu atâta admirație îl caracterizează soție-sa Jasmin, ar fi jefuit statul și poporul moldovenesc nu cu un miliard de dolari, dar cu două miliarde sau chiar trei, ca să nu-i mai rămâna bani nu numai de traducător, dar și de procurori, judecători, avocați, chiar și de închisori, ca să fi rămas condamnat pe viață la arest la domiciliu cu toți banii estorcați pe conturi și cu Jasmin durdulie și bine dispusă lângă el.

    Adevarată ironie a sorții, cu atâta “rusăraie” la tot pasul, când moșnegii pensionari
    octogenári trag liber în piept aierul tinereții, vorbind de la tribuna Parlamentului
    în limba rusă, când Președintele monstru mancurt se înviorează în fiecare dimineață cu o tiradă scremută din fundul ființei sale de mancurt în limba rusă, noi n-avem traducători din limba rusă ca să ne putem pune criminalii la închisoare. Acum trebuie să-i mulțumim bunului Dumnezeu că escrocul Ilan Shor n-a cerut traducător în idiș sau ivrit. Ce ne-am fi făcut atunci? Acești traducători ne-ar fi costat încă un buget național?

    • Tudor

      Semmnez cu ambele măni fiecare abzaț al comentariului. Justiția moldovenească e o rușine și se folosesc de ea toți nemernicii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *