R. Moldova, criticată în Parlamentul European: „Trebuie să fim cinstiți, majoritatea parlamentară de la Chișinău a pierdut încrederea noastră”

Situația din R. Moldova a fost dezbătută la 3 octombrie în plenul Parlamentului European. Peste 30 de europarlamentari au solicitat luări de cuvânt pentru a exprima opinia despre clasa politică de la Chișinău, acțiunile guvernării, reforma sistemului electoral, nivelul de trai al populației, nivelul respectării drepturilor omului și situația democrației în contextul suportului financiar oferit de Uniunea Europeană. Cei mai mulți dintre vorbitori au calificat reforma sistemului electoral drept o ignorare și o lipsă de respect față de poziția Comisiei de la Veneția, au semnalat regrese în lupta împotriva corupției, lipsa de independneță a sistemului judiciar, prezența dosarelor politice, lipsa unei investigații care ar elucida furtul din sistemul bancar. Mai mulți europarlamentari, printre care și  Monica Macovei, au declarat că în utlimii trei ani R. Moldova a beneficiat de peste 300 de milioane de euro pentru implementarea reformelor din justiție, administrație și infrastructură, dar că rezultatele nu sunt vizibile, iar o parte din bani a ajuns în buzunare particulare. Păreri împărțite au avut europarlamentarii referitor la acordarea celor 100 de milioane de euro pentru R. Moldova, sprijin financiar votat în iulie curent în plenul Parlamentului European. În timp ce o parte din vorbitori s-au pronunțat pentru condiționarea oferirii banilor sau  transferul acestora doar după îndeplinirea exactă a unor sarcini, alții au cerut stoparea asistenței financiare până când vor fi analizate modificările sistemului electoral. În același timp, deputații au opinat că finanțarea nu ar trebui să înceteze, deoarece există riscul ca R. Moldova să fie și mai mult manipulată de Federația Rusă.

O declarație urma să susțină viceepreşedinta Comisiei Europene și Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, în lipsa acesteia însă, declarația a fost făcută publică de către prim-vicepreședintele Comisiei, Christos Stylianides.

Christos Stylianides a declarat că în ultimii ani au fost deosebit de interesanți și intenși din perspectiva Comisiei Europene cu R. Moldova din motive georgrafice, dar și al relațiilor strânse între popoare.

„Relația cu Uniunea Europeană nu se bazează pe sfere de influență. Noi nu cerem partenerilor noștri să aleagă o parte sau alta, nu trebuie să aleagă între noi și un alt grup de putere, nu așa funcționează parteneriatul nostru. parteneriatul nostru se bazează întotdeauna pe ideea de a îmbunătăți viața cetățenilor în Uniunea Europeană și în Moldova. Este un parteneriat pentru, nu un împotriva. Este vorba despre economie consolidată, democrație, de drepturile omului, de stat de drept, de lupta împotriva corupției. Cu această atitudine ne îndreptăm noi spre Summit-ul parteneriatului Estic de luna viitoare. (…) Aceasta este ideea care ne face să luăm poziția atunci când observăm evoluții îngrijorătoare din Moldova. Așa s-a întâmplat în iulie, când s-a adoptat ultima lege electorală”,  a declarat Christos Stylianides, care a precizat că noua lege „contravine recomandărilor Comisiei de la Veneția și Consiliului Europei, dar și a recomandărilor Biroului OSCE pentru drepturile omului”, care au indicat importanța unui consens politig larg înaintea acestei reforme și au cerut să se evite o situație în care candidații ar fi supuși influenșei unor grupuri de interese de afaceri.

„Aceste sugestii nu au fost luate în calcul atunci când s-a adoptat noua lege electorală. legea nu a intrat încă în vigoare, efectele legii depind de modul în care va fi aplicată aceasta”, a precizat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, menționând că va continua să monitorizeze  ce se întâmplă în R. Moldova. Acesta a menționat că pachetul privind asistența macrofinanciară pentru R. Moldova a fost aprobat, însă acordarea banilor depinde de respectul R. Moldova a față de angajamentele asumate și va depinde de Memorandumul de înțelegere care urmează a fi semnat. Respectivul Memorandum va stipula reforme necesare garantării stabilității macrofinaciare.

„În ceea ce privește mediul de afaceri, o economie sănătoasă are nevoie de transparență în sectorul public, cere o luptă fermă în lupta împotriva corupției și a spălării de bani, cere un climat de afaceri propice. Acestea sunt reformele pe care noi o să le cerem, pentru că acestea sunt reformele pe care le așteaptă și cetățenii din R. Moldova”, a declarat Christos Stylianides, precizând că o fraudă bancară de proporții a avut loc în țară, iar o investigație detaliată și recuperarea fondurilor sunt esențiale dacă se dorește o credibilitate sistemului economic din R. Moldova.

Totodată, acesta a subliniat că R. Moldova are nevoie de un sistem judiciar puternic și o luptă clară împotriva corupției, da rși de un spațiu deschis și liber pentru manifestarea organizațiilor societății civile. Acesta însă a precizat că deși există un program de sprijin al reformelor din sistemul judiciar, UE nu va transfera niciun ban în acest sens, deoarece nu s-au făcut progrese suficiente pentru a justifica astfel de plăți.

Cât despre proiectul de asistență macrofinanciară pentru anii 2017-2020, acesta a declarat că se pune accent pe reforme care vizează direct bunăstarea cetățenilor, dezvoltare rurală, infrastructură și implicarea femeilor.

Poziția sa referitor la acordarea ajutorului finaciar pentru R. Moldova și-a exprimat și eurodeputatul român, Cristian Preda. Acesta a subliniat că plenul Parlamentului European a condiționat prin vot acordarea asistenței microfinanciare pentru R. Moldova prin respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția. Comisia respectivă, susține Preda, a declarat foarte clar că nu recomandă schimbarea sistemului în R. Moldova, dar, în pofida acestui lucru, la două săptămâni de la decizia pozitivă a Parlamentului European de a ajuta financiar R. Moldova, Parlamentul de la Chișinău ,„disprețuind” toate referințele respective,  a votat pentru introducerea sistemului mixt.

„De ce a procedat astfel? Avem toate explicațiile la îndemână: pentru că în mod public președintele Dodon, un apropiat al lui Putin și șeful Partidului Democrat, un apropiat al colegilor noștri socialiști europeni (cu referire la Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European – n.r.), au considerat că problema numărul unu a R. Moldova este eliminarea tuturor partidelor cu excepția celor pe care ei înșiși le conduc”, a opinat Cristian Preda, care a declarat că în aceste condiții este oportun să solicite Comisiei Europene de a aplica strict condiția fixată și să suspende acordarea ajutorului macrofinanciar, dar și să includă cinci membri ai Parlamentului European în grupul de monitorizare a situație din R. Moldova, inclusiv pe segmentul implementării legislației electorale.

Europarlamentarul Victor Boștinaru, membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, a avut însă cuvinte de laudă pentru Guvernul de la Chișinău, încercând să convingă deputații că nu există nicio complicitate între președintele Igor Dodon și Partidul Democrat, condus de Vlad Plahotniuc. Referitor la schimbarea sistemului electoral, europarlamentarul a invocat faptul că legislația actuală ar fi similară celei din Germania. „Dacă nu sprijinim Moldova acum vom spune „dasfidania” (la revedere – n.r.)”, a conchis Victor Botișanu.

Anna Elżbieta Fotyga, deputată din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a admis că Guvernul de la Chișinău a realizat în ultimul timp progrese care sunt lăudabile, dar a atras atenția asupra unui alt fenomen îngrijorător, caracterizat prin „monopolul asupra mass-media și prezența oligarhilor”.

Despre faptul că deja a treia oară în ultimile cinci luni se discută situația din R. Moldova a subliniat deputatul din Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, Petras Auštrevičius. Acesta a declarat că în calitatea sa de raportor pentru acest stat nu-și dorește tipul respectiv de atenție. Eurodeputatul a precizat că-și dorește să se adreseze sincer autorităților de la Chișinău pentru a le spune că în R. Moldova lipsește lipsa de consens la nivel politic național și să nu se aștepte că Bruxellesul va face totul în locul lor:„Consensul trebuie construit zilnic la Chișinău, Bălți și în alte orașe”. Eurodeputatul a declarat că prin decizia de a schimba legislația electorală astfel de organisme internaționale importante precum Comisia de la Veneția și OSCE-ul sunt ignorate, iar partidele politice mai mici din R. Moldova sunt presate și se tem că vor fi eliminate.

„Oamenii, la fel ca și noi, în acest Parlament, își doresc să vadă publicarea imediată a raportului de anchetă care să aducă în fața justiției persoanele sau politicienii care se ascund în spatele scandalului bancar fără precedent.  Ne îngrijorează să vedem în continuare proceduri judiciare parțiale, cum ar fi în cazul primarului de Chișinău, Dorin Chirtoacă, și subliniem faptul că numai un sistem judiciar depolitizat poate să dea sentințe corecte”, a explicat Petras Auštrevičius, precizând că este sceptic față de viitorul european al R. Moldova.

Siegfried Mureșan, europarlamentar român, membru al Grupului Popular European a subliniat că adevăratele mize ale relației cu R. Moldova sunt reformele pe care le așteaptă cetățenii  din acestă țară și creșterea sprijinului cetățenilor pentru parcursul european al R. Moldova.

„Republica Moldova are nevoie de reforme profunde în justiție, combaterea corupției, administrație publică și în multe alte domenii. Oamenii așteaptă aceste reforme. Iar noi trebuie să utilizăm toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a accelera ritmul reformelor. Nu trebuie să ne fie teamă să aplicăm condiționalități pentru sprijinul financiar pe care îl acordăm Republicii Moldova. Dimpotrivă, condiționalitatea este ceea ce așteaptă cetățenii Republicii Moldova. Ei nu mai vor să acordăm cecuri în alb. Doar fiind fermi în sprijinirea acestor reforme, vom avea sprijinul cetățenilor. Trebuie să fim cinstiți, majoritatea parlamentară de la Chișinău a modificat legislația electorală în ciuda avizului Comisiei de la Veneția și a semnalelor de alarmă trase de către Comisia Europeană și a pierdut, ca atare, încrederea noastră. A ne mulțumi cu mimarea procesului de reformă înseamnă a fi naivi și a pierde susținerea cetățenilor Republicii Moldova pentru procesul de integrare europeană. Ca raportor general pentru Bugetul Uniunii Europene, am propus, de la începutul anului, mai multe fonduri pentru Vecinătatea estică, inclusiv pentru Republica Moldova, dar acești bani să fie folosiți acolo unde e nevoie de ei”, a declarat Siegfried Mureșan.

Urmăriți AICI dezbaterea din Parlamentul European referitor la situația din R. Moldova

La sfârșitul dezbaterilor, care au durat mai bine de o oră, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Christos Stylianides, a declarat că a ajuns la concluzia precum că există o părere comună a deputaților din Parlamentul European, precum că Uniunea Europeană trebuie să continue să acorde sprijin R. Moldova și agendei sale de reformare. Totodată, acesta a precizat însă că înțelege îngrijorările referitor la situația statului de drept în R. Moldova și a democrației, dar a dat asigurări că Uniunea Europeană se va gândi foarte bine înainte să ia orice decizie cu privire la o viitoare asistență pentru R. Moldova.

Votul referitor la subiect urmează să aibă loc în cadrul unei viitoare perioade de sesiune a Parlamentului European.