Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Plahotniuc neagă că ar fi…

Plahotniuc neagă că ar fi cercetat penal în România. Gamurari recunoaște că șeful său s-a pregătit de „posibila apariție a unor asemenea documente”

Liderul PDM, Vladimir Plahotniuc nu este vizat în niciun dosar penal pe teritoriul României, susține purtătorul de cuvânt al partidului, Vitalie Gamurari. Reacția vine după ce ieri, 13 noiembrie, în presă a apărut ordonața din 17 aprilie curent prin care Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de la Bucureşti dispune începerea urmăririi penale, pe faptul constituirii a unui grup infracţional, şantaj, înşelăciune şi spălare de bani, în baza unei sesizări depuse de Veaceslav Platon. În sesizare, Platon vorbește despre negocieri duse cu Plahotniuc pentru ca, prin intermediul persoanelor interpuse, să fie preluate acțiuni ale unor bănci şi societăţi comerciale înregistrate pe teritoriul R.Moldova: Victoriabank, Banca de Economii, ASITO, Victoria-Asigurări şi Alfa Engineering. Vitalie Gamurari nu a precizat de ce în fața presei nu a ieșit însuși liderul PDM pentru a explica acuzațiile care i-au fost aduse de către Veaceslav Platon, inclusiv cele referitor la faptul că ar fi influențat în 2014 și 2015 „persoanele cu atribuții” din cadrul Băncii Naționale a Moldovei și organelor de drept din R. Moldova.

La 13 noiembrie, imediat după apariția în presă a documentului, Ziarul de Gardă a trimis o solicitare de informații către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de la Bucureşti, prin care a cerut confirmarea autenticității documentului și soarta de mai departe a acelui dosar. În dimineața zilei de marți, 14 noiembrie, reprezentanții DIICOT ne-au informat telefonic despre faptul că vom primi un răspuns în următoarele zile.

Purtătorul de cuvânt al PDM afirmă că Vladimir Plahotniuc, „fiind la curent despre posibila apariție a unor asemenea documente”, a solicitat anterior organelor de anchetă din România să-i comunice dacă este vizat pe teritoriul statului vecin în vreun dosar penal, iar răspunsul din august curent este unul negativ. În acest sens, Vitalie Gamurari a calificat informațiile apărute în presă drept o „campanie de manipulare” și „un fals grosolan” care reprezintă un „început prematur al campaniei electorale din partea partidelor politice”. Acesta a solicitat instituțiilor mass-media să nu tolereze astfel de „povești inventate, venite din pușcării”.

Totodată, reprezentantul PDM nu a prezentat presei vreun răpsuns oficial din partea autorităților române care ar confirma că Vladimir Plahotniuc nu este vizat în niciun dosar penal pe teritoriul României.

Gamurari susține că documentul apărut în presă este o ordonanță mai veche, intentată în conformitate cu prevederile Codului de Procedură penală atunci când este depusă o sesizare. Acesta menționează că urmărirea penală este pornită sub aspectul săvârşirii infracțiiunilor de constituire a unui grup infracţional, şantaj, înşelăciune şi spălare de bani, dar nu pe numele lui Vladimir Plahotniuc.

„În orice situație, când cineva depune o plângere de acest gen, organele respective de resort sunt obligate să pornească urmărirea penală”, a declarat Gamurari, precizând că se observă o tendință de depunere a autodenunțurilor de către „persoane bănuite de spălare de miliarde USD” sau de către „infractori condamnați la termen grei”. În acest context, purtătorul de cuvânt al PDM a invocat faptul că persoanele respective „vor să se răzbune pentru faptul că au fost judecați” sau „au anumite interese”.

La 13 noiembrie, JurnalTV a făcut publică Ordonanţa semnată pe 17 aprilie de procurorul român Raluca Negulescu, care a dispus începerea urmăririi penale în urma unei sesizări depuse de Veaceslav Platon la 3 august 2016.

„Sesizarea îl priveşte pe numitul Vladimir Plahotniuc om politic şi cetăţean al Republicii Moldova, motivat de faptul că acesta ar deţine şi cetăţenia română, însă sub o altă identitate”, se arată în ordonanţă.

„Astfel, se arată că în cursul anului 2011, între Platon şi Plahotniuc s-au purtat negocieri în legătură cu preluarea, prin persoane interpuse de ambele părţi, a unor acţiuni ale unor bănci şi societăţi comerciale înregistrate pe teritoriul RM: Victoriabank, Banca de Economii, ASITO, Victoria-Asigurări şi Alfa Engineering, negocieri care s-au concretizat cu încheierea a două tranzacţii finale: o tranzacţie principală publică (încheiată în scris la data de 02.12.2011, prin persoane interpuse, în Amsterdam) şi o altă tranzacţie secretă (care nu a fost încheiată în scris şi care a avut în vedere desemnarea persoanelor interpuse). Începând cu luna noiembrie 2013, după revocarea din funcţie a preşedintelui Victoriabank, Consiliul de administraţie al BNM a decis ca unii acţionari deţineau cota substanţială a capitalului social, fără permisiunea BNM, astfel încât faţă de acest grup de persoane au fost aplicate mai multe măsuri de suspendare a interzicerii drepturilor aferente unui acţionar, inclusiv li s-a impus obligaţia înstrăinării acţiunilor deţinute în termen de 3 luni, ceea ce s-a realizat, în sensul că s-au vândut acţiunile la bursa de valori, la o valoare mult diminuată”, se spune în document.

Platon a declarat procurorilor români că, deşi au fost formulate mai multe cereri şi plângeri penale adresate instituţiilor competente din RM, acestea au rămas fără rezultat, el, dar şi persoane apropiate lui fiind supuse unor numeroase acţiuni de intimidare realizate de către autorităţile RM, inclusiv proceduri judiciare penale în cadrul cărora s-au efectuat arestări, percheziţii, măsuri de supraveghere tehnică, în scopul recuperării activelor la un preţ subevaluat de către Plahotniuc, prin persoane interpuse.

„Platon precizează că toate aceste acţiuni au fost realizate prin intermediul BNM şi a organelor de urmărire penală din RM, determinate de către Plahotniuc, care şi-a exercitat influenţa sa asupra persoanelor cu atribuţii din cadrul acestor instituţii, iar ulterior în cursul anilor 2014 şi 2015, în contextul unor întâlniri dintre Platon şi Plahotniuc, direct cât şi indirect, prin intermediul altor persoane interpuse, ultimul l-ar fi şantajat pe primul, solicitând clasarea dosarelor penale ale lui Platon şi ale apropiaţilor săi în schimbul unor declaraţii notariale cu conţinut nereal date de către Platon (referitor la tranzacţia secretă sus-indicată)”, se mai spune în ordonanţa procurorului DIICOT.