PAS vine cu un apel către autorităţi: să investigheze corectitudinea utilizării banilor din creditul de urgenţă acordat celor 3 bănci de BNM

Echipa PAS vine cu solicitarea ca  guvernatorul BNM să prezinte o informație publică despre modul în care au fost utilizate garanțiile acordate de Guvern Băncii Naționale în perioada noiembrie 2014- aprilie 2015. În același  context, PAS solicită Parlamentului să nu ia o decizie pe acest subiect până ce această informație nu este făcută publică și să se demonstreze că BNM nu a abuzat de resursele care i-au fost încredințate, precum și  Procuraturii Anticorupție să investigheze motivele din care au fost făcute plasamente de către băncile comerciale la Banca de Economii după aprobarea de către guvern a primei garanții și cine se face vinovat de scurgerea de informații.

„Zilele trecute Guvernul a expediat în Parlament un proiect de lege prin care propune convertirea în obligațiuni de stat a creditului de urgență acordat de către BNM celor 3 bănci care au dat faliment (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) din motivul unor fraude fără precedent.

Știm foarte bine că autoritățile nu s-au mișcat deloc în investigarea furtului miliardului. Guvernul înșiră vrute și nevrute despre recuperarea banilor, bani care, în realitate, provin din vânzarea activelor băncilor închise. Nu e prea mult de vândut acolo. Se va epuiza repede această găselniță şi Guvernul iarăşi nu va mai avea ce raporta”,  au comentat membrii PAS.

„Nu ne facem iluzii. Este clar pentru toți că această guvernare nu este interesată să elucideze cazul, să găsească vinovații și să îi pedepsească. Acest lucru îl va face doar o guvernare nouă. O guvernare care va promova în instituții publice oameni onești, buni profesioniști, care vor și știu cum să facă lumină în acest caz.

Până atunci, cerem autorităților ca, înainte de a lua o decizie în Parlament cu privire la convertirea garanțiilor în datorie de stat, să verifice modul în care au fost utilizate de către BNM creditele eliberate sub aceste garanții.Pentru aceasta nu e nevoie să se facă investigații complicate, să se caute urmele tranzacțiilor în țări străine etc. BNM e aici, are un guvernator nou care nu a fost implicat în procesul de administrare a garanțiilor și care poate oferi informație veridică despre cum au fost folosite acestea.

În general, trebuie să spunem răspicat că sistemul bancar al țării a început să se prăbușească din cauza Băncii Naționale a Moldovei. Furtul miliardului și spălările de bani s-au realizat prin tranzacții de creditare și plasamente interbancare în proporții deosebit de mari despre care BNM a știut.

Furtul bancar nu s-a întâmplat peste noapte, acesta s-a produs în timp. BNM a avut timp să reacționeze, dacă voia să o facă. A avut și mijloacele necesare: chiar dacă legea nu a oferit foarte multe instrumente, BNM nu le-a folosit nici pe cele prevăzute de legislație. Furtul nu trebuia admis și atunci nu se ajungea la necesitatea acoperirii din buget a găurii lăsate de furt. Se pare însă că guvernatorul precedent al BNM așa și nu a înțeles care este rolul unei bănci centrale. Acesta a petrecut mai mult timp pe culoarele guvernului decât la BNM, așteptând ca altcineva să ia decizii pentru el. Tocmai pentru că garanțiile acordate de guvern au fost administrate de către un management iresponsabil al BNM, modul în care aceste credite de urgență au fost folosite trebuie investigat înainte de a le transforma în datorie de stat.

Dar să o luăm de la capăt. După cum s-a aflat mai târziu, pe data de 13 noiembrie 2014, după mai multe acțiuni frauduloase în cele trei bănci, Guvernul a autorizat BNM să acorde, în caz de necesitate, credite de urgență acestor bănci, în sumă de până la 9.5 miliarde de lei. Nu am participat la această ședință și nu știu ce s-a discutat acolo, dar, din textul Hotărârii Guvernului, aflăm că destinația acestor credite a fost destul de largă: începând de la acoperirea depozitelor cetățenilor, stingerea creanțelor față de organizațiile internaționale, compensarea resurselor dispărute ale CNAS și CNAM și terminând cu mijloacele firmelor și ale altor bănci din țară care au făcut plasamente în băncile falimentate. Altfel spus, această primă garanție a fost un fel de “împrăștiere a banilor din elicopter la toată lumea”.

De ce s-a procedat așa? Întrebarea trebuie adresată în primul rând BNM, care a formulat solicitarea. Un răspuns clar la această întrebare ar trebui să aibă și actualul președinte al parlamentului, Adrian Candu, care la momentul respectiv era viceprim-ministru pe probleme economice, inclusiv pe cele din sectorul bancar, și care, probabil, a analizat în detaliu solicitarea BNM înainte să voteze garanția. Sau poate ne răspunde alt fost viceprim-ministru responsabil de sectorul economic, Stephane Bride, care este și auditorul băncilor care au dat faliment. Actualul prim-ministru, de asemenea, și-a dat votul pentru această decizie. E multă lume care ar putea face lumină în acest caz, dacă ar dori.

Dar chiar dacă suma garantată în noiembrie a fost uriașă, surpriză… în martie 2015, BNM a revenit la guvern spunând că tocmai pentru depozitele cetățenilor nu au ajuns bani și că dacă nu vor fi acordate credite suplimentare, un milion de oameni își vor pierde economiile de-o viață, iar acest lucru, la rândul său, va provoca o criză de proporții a sistemului bancar. Guvernul a fost nevoit să mai emită o garanție.

În opinia noastră, această modalitate de prioritizare din partea BNM, prin care achitarea depozitelor cetățenilor a fost lăsată la urmă, este foarte suspectă și tocmai de aceea se cere investigarea deciziilor BNM. După eliberarea ambelor garanții, în aprilie 2015, am putut să aflăm cu toții, din raportul Kroll, detalii despre cum au fost sustrași banii din cele trei bănci în perioada august 2012 – noiembrie 2014. Nu este clar de ce BNM a solicitat companiei Kroll să-și limiteze investigația la această perioadă. Nu este clar de ce nu a fost inclusă și prima jumătate a anului 2012 cînd au fost făcute schimbări obscure în structura acționariatului băncilor, schimbări acceptate de către BNM.

Tot din raportul Kroll putem deduce că decizia secretă din 13 noiembrie 2014 a fost cunoscută și folosită cu dibăcie de mai mulți actori, inclusiv bănci, care în condiții de risc evident, au depus mijloace financiare la BEM, chiar după aprobarea deciziei secrete. Este aceasta o întâmplare sau sunt acțiuni bine coordonate? Cum s-a putut întâmpla că deja după aprobarea deciziei secrete, dar până la introducerea supravegherii speciale de către BNM, 4 bănci din țară să depună la BEM în jur de 2.3 miliarde de lei? Vedeți pagina 58 din raportul Kroll. Cine face plasamente într-o bancă falită? Răspunsul este evident: doar cei care sunt siguri că își vor recupera banii cu vârf și îndesat. Până la urmă decizia secretă a guvernului nu a fost secretă pentru toți…

Întrebarea către autorități este dacă aceste 2.3 miliarde lei au fost rambursate celor 4 bănci din contul garanției? Întrebarea către bănci este dacă au știut că banii respectivi se vor evapora miraculos din BEM în câteva zile, până ca BNM să introducă supravegherea specială și că vor deveni datoria statului? După noi, acesta este un subiect de investigație pentru organele de drept și credem că până nu se clarifică de ce au fost făcute aceste plasamente și ce s-a întâmplat cu acești bani, statul nu trebuie să-și asume plata lor.

altă întrebare pentru organele de drept – cum este posibil ca în aceeași zi, pe 27 noiembrie 2014, trei entități pretins independente să ia decizii care vizează cele trei bănci: BNM introduce administrarea specială la BEM, Banca Socială și Unibank, CSJ anulează decizia de „emisie” suplimentară din septembrie 2013 în urma căreia statul a fost devalizat de pachetul majoritar la BEM, iar Consiliul Concurenței inițiază o investigație la subiectul ajutorului de stat. Este această coincidență o altă întâmplare sau o dovadă a acțiunilor coordonate? Pentru a găsi răspuns nu trebuie de mers departe, în zone offshore, acolo unde s-au scurs banii, trebuie investigate instituțiile statului.

Acestea sunt doar câteva întrebări evidente chiar și pentru cei care nu au acces la informații de investigație. Mai sunt și altele probabil la care trebuie de dat răspuns înainte să se ia o decizie pe această problemă. Pe urmă, va fi prea târziu”, au conchis membrii PAS.