Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   "Maia Sandu a prins la…

„Maia Sandu a prins la popor. Unii o venerează, alții o blestemă. Așa se fac adevăratele reforme, cu riscul să fii blestemat”

Eram într-un birou, în fața calculatorului, plictisită pînă peste poate și enervată cînd telefonul meu a început să sune. Văzînd un număr necunoscut am răspuns curioasă. O voce plăcută de femeie m-a salutat și s-a prezentat Maia Sandu. Am rămas mută pentru cîteva secunde, știam ce urma să se întîmple: ea era în căutarea unei asistente iar eu eram în căutarea unui alt loc de muncă, așa că am fost invitată la un interviu. Am închis și nu-mi puteam controla respirația care o luase la goană. Abia așteptam să schimb anturajul dar nu mă gîndeam că totul se va întîmpla atît de repede.

A venit și ziua cu pricina. Era joi. Era un început de august, 2012. Atunci a fost prima dată cînd am intrat în clădirea guvernului, totul îmi părea atît de impunător. Cu unele indicații am ajuns și la etajul patru, acolo unde își are sediul Ministerul Educației. Niciodată nu mai văzusem un hol atît de lung, îngust și întunecos pe alocuri. Era o liniște deranjantă, doar unde și unde se mai auzea cîte un zumzăit. Ușa anticamerei era deschisă. Am intrat și am rămas cu ochii cît cepele cînd am văzut cîtă lumină era acolo, geamurile uriașe și atîta aer. Eu duceam lipsă de așa ceva la serviciul anterior. O doamnă m-a rugat să intru menționînd că sunt așteptată. Am pășit în biroul Maiei Sandu. Era la masa ei de lucru dar nu pe fotoliul principal. Statea așezată undeva alături cu ochii în niște hîrtii. M-a văzut și din start a afișat un zîmbet cald și primitor. Cînd s-a ridicat am văzut că suntem de aceeași statură șă asta m-a bucurat oarecum.

Inima îmi bătea ca la un șoricel, încercam să-mi stăpînesc emoțiile cumva ca să n-o dau în bară, înțelegeam că asta e șansa mea pe care nu trebuie să o ratez. Sincer, așa și nu-mi amintesc nici acum ce am fost întrebată, în schimb un lucru a fost cert, mi s-a propus să intru în funcție. Vă dați seama ce simțeam eu atunci?!! Și mîndrie și frică, complexe… de toate, îmi era frică că n-o să fac față. Aruncînd o privire peste calendar, i-am spus că voi putea să încep din data de 13 august. A zîmbit: Nu sunteți superstițioasă?! — Nu, i-am răspuns. Asa cifra 13 a devenit norocoasă pentru mine.

Primele luni au fost foarte grele însă mă bucuram de susținerea enormă dnei Sandu. La un moment dat, văzîndu-mă atît de stresată, m-a liniștit spunându-mi: Cristina, neprivind la faptul că sunt cu 20 de ani mai mare ca dvs, să știți că și eu am aceleași trăiri însă trebuie să lăsăm totul la o parte și să ne-apucăm de treabă. Așa că următoarea perioadă asta am făcut, am muncit pe rupte uitînd de prejudecăți și stres.

Am avut posibilitatea să muncesc cot la cot cu cea mai tare echipă care Ministerul Educației a avut-o vreodată. Dna Sandu a reușit să scoată din întuneric instituția în sine și să aducă calitate în domeniul respectiv. Ea a fost cea care a vorbit sus și tare despre toate problemele sistemului, începînd cu corupția din interior și finisînd cu examenele de BAC.

Echipa șefilor de direcții care se află acum acolo e una dintre cele mai puternice, au fost puși în funcție oameni competenți care știu să-și asume responsabilități și riscuri. Voi nu vă imaginați cît de fericită era lumea de acolo cînd în ședința guvernului se aprobau anumite Hotărîri cu privire la sistemul educațional. Ei aveau aceste hotărîri pregătite poate de ani dar nu erau aprobate din cauza că nu au fost înaintate corect sau insistent de către miniștri anteriori. O doamnă cu experiență în spate, șefă de direcție, mi-a spus că o dată cu venirea Maiei Sandu în funcție lucrurile au început să se miște altfel, totul era transparent, totul se făcea în echipă și cel mai important lucru e ca rezultatul se vedea, astfel colectivul era stimulat să muncească, sigur cu unele excepții.

O problemă atît pentru Dna Ministru cît și pentru întreg domeniu era aprobarea bugetului anual. Nu știu de ce, cei de mai sus foarte greu alocă bani pentru educație. Păi, cum să se facă calitate în educație cînd ei se zgîrgesc să investească în ea. Calitatea vine mînă-n mînă investiția. E mai tare să investești în economie, justiției sau finanțe decît în educație. Aici se uită că viitorul se află pe băncile școlii.

Oare nimeni nu se întreabă de ce aproape toate delegațiile europene venite în Moldova doreau neapărat să aibă întrevedere cu Ministrul Educației indiferent de scopul vizitei lor?! Maia Sandu era pentru ei o a treia persoană în stat, după președinte și prim-ministru. Toți ieșeau entuziasmați de la discuțiile cu ea. Unii o admirau pentru engleza perfectă, alții pentru diplomația de care dă dovadă. Cînd a ieșit Crin Antonescu din biroul Maiei Sandu a spus: La noi de-ar fi așa ceva..!

Toți ambasadorii erau dornici de întrevederi cu ea, cu excepția celui rus. Toată lumea venită din afară vorbea cu respect despre reformele inițiate de ea.

Ministerul Educației este practic singura instituție guvernamentală care are mai mult de 15 mii de aprecieri pe Facebook.

Maia Sandu e modestă. Ea niciodată nu o să vorbească despre «curățenia» care a făcut-o în cadrul ministerului, a sistemului în întregime sau despre discursurile sincere ținute în plenul parlamentului.

Dle Gimpu, Maia Sandu niciodată nu o să se laude în public că toate reformele începute de ea au dat roade într-un timp atît de scurt. Dumneata care te lauzi că faci reforme de peste 20 de ani chiar nu vezi că ele nu funcționează?! Oricum țara e în mocirlă, trebuie să schimbi ceva Domnule! Mai bine mergeai «de minuta» cu ea la toate sediile organizațiilor internaționale și credeți-mă, reformele, și ale dvs inclusiv, aveau să aibă succes.

Acum, dle Filat, vă spun pe șleau, nu știu cu ce prafuri magice vă ține stimabilul Plahotniuc, dar vă ține bine. Ați pierdut destul electorat și încă o să mai pierdeți.

Maia Sandu a prins la popor. Unii o venerează, alții o blesteamă. Așa se fac adevăratele reforme, cu riscul să fii blestemat.

Și da, multă lume mă întreba, Maia Sandu își servește ceaiul singură, singură își pune zahăr și singură își încălzește apa. De fapt, ea foarte rar îndrăznea să servească ceai în timpul orelor de lucru, doar în cazuri excepționale cum ar fi răceala sau un invitat mai pentru sufletul ei.

MaiaConDios.

La revedere Maia Sandu!

Sursa: www.worldofcristina.wordpress.com