Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Indicele Perceperii Corupţiei 2017: R.…

Indicele Perceperii Corupţiei 2017: R. Moldova continuă să fie coruptă

Transparency International a lansat Indicele Perceperii Corupţiei 2017 (IPC). Potrivit acestui raport, corupția a afectat peste 2/3 din ţările incluse în clasament. „În pofida încercărilor de a combate acest fenomen, eforturile multor ţări sunt insuficiente, iar rezultatele atinse – modeste. Represiunile contra ONG-urilor şi mass-mediei sunt caracteristice ţărilor cu un nivel înalt de corupţie”, susțin autorii raportului.

Indicele reflectă nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public în diferite ţări ale lumii, fiind evaluat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
Clasamentul cuprinde 180 de ţări şi teritorii, peste 2/3 din ele au înregistrat un scor mai mic de 50 de puncte, scorul mediu pe clasament fiind de 43 puncte. Regiunile cu cele mai slabe performanţe sunt Europa de Est şi Asia Centrală (scor mediu 34 puncte) şi Africa Subsahariană (32 puncte). Media pe Uniunea Europeană este de 65 puncte.

În top-ul clasamentului IPC 2017 se situează Noua Zeelandă şi Danemarca cu un scor de 89 şi, respectiv, 88 de puncte. La celălalt pol se află Siria, Sudanul de Sud şi Somalia cu scoruri de 14, 12 şi, respectiv, 9 puncte. În ultimii şase ani, cele mai semnificative îmbunătăţiri ale indicelui s-au înregistrat în Coasta de Fildeş, Senegal şi Regatul Unit, în timp ce în Siria, Yemen şi Australia, indicele s-a înrăutăţit considerabil.

În cele mai corupte ţări în fiecare săptămână este omorât cel puţin un jurnalist

Transparency International relevă legături strânse dintre corupţie şi libertatea presei. Potrivit autorilor, aproape toţi jurnaliştii ucişi după 2012 sunt din ţările cu un nivel înalt al corupţiei. Datele oferite de Comitetul pentru protecţia jurnaliştilor arată că în ultimii şase ani, în medie, 9 din 10 jurnalişti au fost ucişi în ţări cu un scor IPC mai mic de 45 puncte. Totodată,  Transparency International a analizat legătura dintre nivelul corupţiei şi libertatea activităţii societăţii civile. „Campaniile de denigrare, intimidare, procesele judiciare şi procedurile birocratice sunt instrumente folosite de unele guverne pentru a-i reduce la tăcere pe cei care depun eforturi în prevenirea şi combaterea corupţiei… Având în vedere represiunile actuale asupra societăţii civile şi mass-mediei, trebuie să întreprindem mai multe măsuri pentru a-i proteja pe cei care sunt vocali împotriva corupţiei”, susține Patricia Moreira, director executiv al Transparency International.

R. Moldova în clasamentul IPC 2017

În 2017, R. Moldova a înregistrat un scor al IPC de 31 puncte, plasându-se pe locul 122 din 180 ţări incluse în clasament (pentru comparaţie, în 2016, scorul indicelui a fost de 30 puncte, locul – 123 din 176 ţări). În acest clasament, Georgia se află pe locul 46, România – 59, Ucraina – 130, iar Rusia – pe locul 135.

„Cu toate că în 2017 au fost adoptate unele legi menite să consolideze cadrul instituţional de combatere a corupţiei, în speţă, a corupţiei la nivel înalt şi spălării banilor, punerea lor în aplicare întârzie. Nu a fost asigurată funcţionalitatea Autorităţii Naţionale de Integritate, compromiţând aplicarea politicii de verificare a averilor şi intereselor personale. Pare a fi nefuncţională şi Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale. Deşi aproape un an în urmă a fost adoptată Strategia Naţională de Integritate şi Anticorupţie, până acum nu a fost iniţiată monitorizarea implementării acesteia. În 2017 s-au înteţit încercările guvernanţilor de a compromite procesele de prevenire şi combatere a corupţiei, de a legaliza mijloacele de provenienţă frauduloasă. Guvernanţii nu au întreprins măsuri reale pentru a trage la răspundere persoanele implicate în furtul miliardului din sistemul bancar şi oficialii care au admis frauda; s-au desfăşurat în continuare procese judiciare de rezonanţă cu uşile închise; s-a amplificat practica iniţierii dosarelor politice contra oponenţilor la nivel local; s-a abuzat de prevederile legii privind protecţia datelor cu caracter personal pentru a îngrădi accesul la informaţiile de interes public; s-au încălcat rigorile transparenţei decizionale; cadrul legal electoral a fost ajustat în interesul partidului de la guvernare. Aceste practici vorbesc nu atât despre corupţia uzuală reflectată în Indicele Percepţiei Corupţiei, cât despre corupţia la cel mai înalt nivel, inclusiv corupţia politică, care a condus la capturarea statului”, susțin reprezentanții Transparency International-Moldova.

Totodată, experții TI susțin că legătura dintre acțiunile de corupție și inegalitățile care se produc, alimentează populismul. Atunci când politicienii nu luptă cu corupția, oamenii devin cinici și foarte sceptici. Astfel, oamenii încep să susțină liderul care le promite că va rupe acest lanț al corupției.

„Corupția este cauza esențială de nemulțumire și de pierdere a încrederii în politică și instituțiile democratice. Este esențial ca țările să aibă nu doar o legislație și resurse pentru investigarea și pedepsirea actelor de corupție, dar și să facă tot posibilul ca să le prevină. Corupția nu poate fi tolerată. Liderii politici ar trebui să aibă voință politică și să facă tot posibilul ca să combată corupția și să creeze cultura integrității”, este de părere Thorbjorn Jagland,  Secretarul General al Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO), organism al Consiliului Europei.

Într-un interviu pentru ZdG, Kersti Kaljulaid, președinta Estoniei, a vorbit despre importanța combaterii corupției și a transparenței și accesului la informații.

„Nu veți putea face schimbări spre bine în stat fără transparență. Luptați cu corupția în fiecare zi, nu vă opriți, altfel această luptă nu poate avea sorți de izbândă. Și noi în Estonia nu abandonăm această luptă, și alte state transparente nu renunță la această luptă, căci altfel tot efortul va fi pierdut,” a declarat președinta Estoniei.

„Corupția creează dependență și frică. Singura soluție este să fii integru și să știi că nu poți fi șantajat cu nimic. Noi avem o cultură a neintegrității. Vrem să cultivăm integritatea în rândul cetățenilor, pentru că integritatea trebuie să fie o trăsătură a fiecărei persoane”, este de părere Cristina Țărnă, ex-director adjunct al Centrului Național Anticorupție (CNA).

„Combaterea corupției necesită în primul rând voință politică. Dar chiar și asta nu este suficient atunci când instituțiile statului sunt slabe, ceea ce reprezintă problema fundamentală cu care se confruntă Moldova. Atunci când administrația de stat este mare și ineficientă, iar funcționarii publici sunt prost plătiți, organizațiile nu își pot juca rolul  în impunerea statului de drept, în protejarea cetățenilor și a proprietăților lor. Devine foarte dificilă eradicarea corupției”, a spus Armașu, ministrul Finanțelor într-un interviu acordat  Fondului Monetar Internațional (FMI) despre sarcinile care urmează a fi îndeplinite pentru a  îmbunătăți starea economică a R. Moldova.

Tot atunci, Sergiu Cioclea, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a declarat că în lupta împotriva corupției este nevoie de o transparență mai mare în sectorul bancar, precum și de implementarea mai eficientă a politicilor de combatere a spălării banilor.

„Din perspectiva băncii centrale, este nevoie de o mai mare transparență în sectorul bancar, o bună implementare a politicilor de combatere a spălării banilor și a politicilor de cunoaștere a clientului. Este de la sine înțeles că o astfel de transparență promovează în cele din urmă o formă de „democrație economică”, în care întreprinderile au acces la finanțare pe baza planurilor lor de afaceri și a profilurilor de risc, și nu pe posibilele lor afilieri politice. În calitate de guvernator, am asigurat din partea Parlamentului R. Moldova numirea a doi tehnocrați în funcție de viceguvernatori, făcând consiliul executiv al băncii centrale în întregime independent de partide politice. De asemenea, ne străduim să promovăm sistemele de plăți fără numerar care vor contribui la creșterea responsabilității și urmăririi fluxurilor financiare”, a spus Cioclea.

Într-un raport al Uniunii Europene se arată că R. Moldova stă prost la capitolul transparență în decizii și acțiuni întreprinse de aleșii poporului și organele de drept. 

„UE și R. Moldova au relații strânse, consolidate prin acordul de asociere care a intrat în vigoare acum nouă luni. Programul de asociere prezintă în detaliu angajamentele asumate de autoritățile din R. Moldova, printre care cele care vizează lupta împotriva corupției, asigurarea independenței sistemului judiciar, depolitizarea instituțiilor de stat și investigarea fraudelor bancare. S-au înregistrat câteva progrese, dar sunt necesare eforturi suplimentare, în beneficiul cetățenilor noștri”, a spus  Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii și vicepreședinte al Comisiei.

Autorii raportului susțin că sunt necesare investigații suplimentare pentru a-i aduce în fața justiției pe cei care se fac vinovați de frauda din sistemul bancar. Mediul de afaceri și de investiții este în continuare afectat de corupția la scară largă și de lipsa unor politici consecvente. În plus, faptul că interesele economice se concentrează acum în mâinile unui număr mai mic de persoane generează riscul ca politicile publice să fie influențate de aceste persoane.

„Corupţia, din păcate, este un rău universal— Corupţia este un adevărat cancer în lumea întreagă, deoarece perverteşte comportamentele peste tot unde există, deseori în situaţii extrem de grave, precum cele din domeniul sănătăţii sau al educaţiei”, este de părere Pascal Vagogne, Ambasadorul Franței în R. Moldova.

„Corupţia ucide. Corupția distruge şi comunitatea. Tinerii nu mai au încredere în stat şi decid să plece, să-l abandoneze. Corupţia distruge moral o comunitate întreagă, devii şi tu tentat să participi la acest sistem, ca să obţii şi tu unele beneficii. Corupţia corupe mai departe. Corupţia este o cangrenă care macină suflete. Corupţia distruge o ţară întreagă”, declară Clotilde Armand, activistă civică, politiciană și manager în România.

Corupţia se definește ca o infracțiune comisă de oficialitățile din sectorul public sau privat care abuzează de funcţia lor pentru a avea un câştig pentru sine sau pentru alte persoane. Există mai multe forme ale corupţiei, iar între ele sunt mita, delapidarea, abuzul de putere. Corupţia atacă fundamentele instituţiilor democratice, distorsionează procesele electorale, perverteşte  supremaţia legii şi crează un sistem birocratic bazat pe incompetenţă, al cărei unic scop este solicitarea mitei. Corupţia contribuie la instabilitate, încetineşte dezvoltarea economică prin descurajarea investiţiilor străine directe şi este un factor dominant care conduce statele fragile la faliment.