Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   (DOC) Ce prevede, de fapt,…

(DOC) Ce prevede, de fapt, proiectul de lege privind votul uninominal

Proiectul de lege privind modificarea Codului electoral prin introducerea sistemului uninominat de vot a fost înregistrat astăzi în Parlament. Acesta urmează să fie supus dezbaterilor publice, dar și transmis pentru expertizare Comisiei de la Viena, iar numai după aceasta, supus votului în plenul Parlamentului, a declarat într-o conferință de presă șeful Legislativului, Andrian Candu, care susține că proiectul a fost semnat de toată fracțiunea PDM, în noua ei componență.

Proiectul de lege nu prevede reducerea numărului de deputați, dar formarea a 101 circumscripii uninominale, în baza principiilor teritorial-demografice și a legăturei cu autoritățile locale de nivelul doi. PDM, care are peste 400 de primari pe întreg teritoriul țării, propune ca în fiecarecircumscripție să fie  votat un singur deputat, în baza sistemullui de vot majoritar.

Pentru a fi înregistrat de consiliul electoral de circumscripție candidatul va trebui să prezinte liste de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 1000 și cel mult 2000 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia uninominală unde intenţionează să candideze.  Candidații desemnați de partide, precum și cei independenți pot candida doar într-o singură circumscripție uninominală.

Referitor la diaspora, democrații susțin că inițial va fi organizată înregistrarea prealabilă, pentru a afla câți alegători sunt stabiliți peste hotare și unde sunt localizați din punct de vedere al teritoriului, iar în baza acestor date se vor forma circumscripțiile uninominale. În regiunea tranistreană vor fi formate circumscripții în funcție de nurmărul de alegători stabiliți acolo.

Candidaţi la funcţia de deputat în Parlament pot fi persoanele cu drept de vot careau împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani, deţin cetăţenia R. Moldova, nu cad sub incidența art. 2 alin. (61) din Legea despre statutul deputatului în Parlament şi întrunesc alte condiţiile actuale ale Codului Electoral.

Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de laexpirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.

Candidatul pentru funcţia de deputat în Parlament se va considera ales dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare. Dacă mai mulţi candidaţi vor acumula un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripţie va stabili învingătorul prin tragere la sorţi, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.

PDM mai propune ca deputații să poată fi revocați prin referendum local, dar susțin că acesta poate fi iniţiat doar după expirarea unui an de la intrarea acestuia în funcţie sau de la data referendumului local precedent pentru revocarea aceluiaşi deputat. De asemenea, proiectul prevede că revocarea deputatului nu poate fi iniţiată pe parcursul ultimului an înainte de expirarea mandatului.

Pentru a efectua însă referendumul local pentru revocarea deputatulu va fi necesar colectarea semnăturilor a cel puţin 1/3 din numărul cetăţenilorcu drept de vot care domiciliază în circumscripția uninominală sau unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Totodată, modificările propuse stipulează că Decizia privind revocarea deputatului sau primarului se consideră adoptată prinreferendum local dacă pentru ea a votat nu mai puţin de jumătate din numărul alegătorilor din circumscripția respectivă, dar nu mai puțin de numărul alegătorilorcare au votat în cazul alegerii deputatului sau primarului”.

În proiectul democraților se stipulează că legea ar putea intra în vigoare la data adoptării, iar Comisia Electorală Centrală, în termen de 6 luni, va constitui circumscripțiile uninominale permanente și va întreprinde măsurile necesare pentru pregătirea următoarelor alegeri parlamentare, asigurând informarea funcționarilor electorali, a alegătorilor şi a altor subiecţi vizaţi privind noile reglementări ale legislaţiei electorale.

În argumentarea proiectului de lege, PDM, care astăzi este cea mai numeroasă formațiune politică din Parlament după ce 14 deputați comuniști au aderat la PDM, susține că „votarea deputaților în bază de liste de partid nu mai este justificată dat fiind pierderea contactului dintre cetățeni cu aleșii poporului. De multe ori cetățenii nucunosc marea majoritate a candidaților de pe listele de partid cu excepția a cîțiva dinlideri și nici un au cum influența formarea acestor liste care este doar prerogativa conducerii formațiunii politice”.