Doar două zile pentru consultații publice asupra regulamentului Comisiei care va stabili hotarul circumscripțiilor uninominale

Ministerul Justiției oferă cetățenilor doar patru zile, dintre care două de odihnă, pentru a formula și trimite opinii și sugestii asupra proiectului de regulament al Comisiei Naționale pentru constituirea circumscripțiilor uninominale permanente. Anunțul prinvind lansarea consultațiilor publice referitor la componența Comisiei care va stabili moldul  în care urmează formate cele 51 de circumscripții uninominale, din fiecare urmând a fi ales câte un deputat, a fost publicat de către Ministerul Justiției vineri, 18 august, iar data limită pentru formularea recomandărilor este marți, 22 august. Altfel spus, statul nu oferă decât două zile pentru consultări publice, astfel cum19 și 20 august sunt zile de odihnă.

Regulamentul propus spre dezbatere stipulează că vor face parte din Comisia Națională pentru constituirea circumscripțiilor uninominale reprezentanți ai:

  • Comisiei Electorale Centrale, 2 reprezentanți;
  • Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova,
    1 reprezentant;
  • Preşedinţiei Republicii Moldova, 1 reprezentant;
  • fracţiunilor şi grupurilor parlamentare, cîte un reprezentant;
  • partidelor politice extraparlamentare care la ultimele alegeri parlamentare
    au obţinut peste 2% din voturile valabil exprimate, cîte un reprezentant;
  • partidului politic care a desemnat un candidat care la ultimele alegeri
    prezidențiale a participat la al doilea tur de scrutin, dacă nu întrunește condițiile de
    la litera d) sau e), 1 reprezentant;
  • Adunării Populare a Găgăuziei, 1 reprezentant;
  • asociaţiilor minorităţilor naţionale care constituie mai mult de 1% din
    numărul populației Republicii Moldova, altele decît a celor reprezentate la litera g),
    cîte 1 reprezentant;
  • autorităţilor publice locale, 2 reprezentanți;
  • Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, 1 reprezentant;
  • mediului academic și pedagogic din domeniu dreptului, geografiei şi
    sociologiei, 3 reprezentanți;
  • reprezentanți ai societății civile, din rîndurile membrilor grupului de lucru
    justiției și drepturile omului a Consiliului Național pentru Participare, 1
    reprezentant.

Același act stipulează că la constituirea circumscripţiilor uninominale Comisia va ţine cont de
următoarele criterii teritorial-demografice:

  • circumscripţiile electorale de pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub
    jurisdicţia autorităţilor constituţionale vor avea la bază un număr relativ egal de
    alegători aprobat de Comisie şi care va cuprinde între 55000 şi 60000 de alegători
    cu drept de vot;
  • devierea numărului de alegători între circumscripţiile electorale
    uninominale nu trebuie să depăşească 10% de la numărul de alegători aprobat de
    Comisie;
  • baza de calcul pentru formarea circumscripţiilor uninominale constituie
    numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale la fiecare secţie de votare de la
    ultimele alegeri generale;
  • circumscripţia uninominală se formează din localităţile unei unităţi
    administrativ-teritoriale de nivelul doi sau, în scopul unei organizări optimale, din
    localităţile mai multor unităţi de acelaşi nivel;
  • în cazul în care numărul alegătorilor dintr-o localitate este mai mare decît
    cel mediu calculat pentru o circumscripţie uninominală, în această localitate se
    formează mai multe circumscripţii uninominale. Nu se admite trasarea hotarelor
    circumscripţiilor uninominale pe interiorul unei unităţi administrativ-teritoriale de
    nivelul întîi;
  • circumscripţiile uninominale în care locuiesc compact minorităţile naţionale
    vor fi constituite luîndu-se în considerare interesele acestora şi ţinîndu-se cont de
    hotarele unităţilor administrativ-teritoriale respective;
  • circumscripţiile uninominale de pe teritoriul unităţii teritoriale autonome
    Găgăuzia se vor constitui în aşa fel încît să nu depăşească hotarele administrative
    ale autonomiei, totodată aceste circumscripţii nu vor putea fi completate cu
    localităţi din afara autonomiei;

La 5 mai deputații au votat în prima lectură pentru două proiecte de lege: proiectul PDM, care stipulează trecerea la un sistem uninominal și proiectul înregistrat de PSRM, care prevede instituirea unui sistem electoral mixt. Comisia juridică, numiri și imunități a propus ca cele două proiecte să fie comasate pentru lectura a doua, iar de bază să fie luat proiectul privind trecerea la unui sistem electoral mixt. Deși societatea civilă s-a pronunțat împotriva schimbării sistemului electoral, de aceeași părere fiind și Comisia de la Veneția, la 20 iulie, în doar patru minute, 74 de deputați schimbat sistemul electoral al R. Moldova din unul proporțional în unul mixt.

Foto: diez.md


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *