Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Deputații au aprobat cererea de…

Deputații au aprobat cererea de demisie a șefului SIS. Ce va urma?

Deputații au aprobat astăzi, 22 februarie, demisia directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vitalie Pîrlog din funcția deținută.

Amintim că Vitalie Pârlog a solicitat Parlamentului inițierea procedurilor privind demisia din funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Cererea de demisie a fost depusă la 19 februarie curent. 

„Opțiunea de a mă retrage din funcția de director al SIS și de a activa în continuare doar pe dimensiunea INTERPOL are la bază dorința de a continua acele reforme importante la inițierea cărora am coparticipat în Comisia de Control al Fișierelor INTERPOL”, se menționează în cererea depusă de Pârlog.

Cererea de demisie a fost inițial examinată de Comisia juridică, numiri și imunități și ulterior prezentată Parlamentului. Potrivit lui Tudor Deliu, vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități, noua candidatură a șefului SIS poate fi propusă de cel puțin 10 deputați.

Amintim că, la 21 decembrie 2017, Vitalie Pârlog a fost numit de către Parlament în funcția de  director al Serviciului de Informații și Securitate pe un termen de 5 ani. Pârlog a venit în locul fostului director SIS – Mihai Balan,  a cărui mandat a expirat la 25 octombrie 2017.

În 2013, Vitalie Pârlog a fost candidat la funcția de procuror general. Acesta a fost selectat de către o comisie specială, iar candidatura acestuia urma să fie propusă Parlamentului pentru aprobare. Nu a fost însă așa. După mai multe discuții, Marian Lupu, care deținea funcția de președinte al Parlamentului a decis să-l propună la acea funcție pe Corneliu Gurin, care a fost președintele Comisiei care-l selectase pe Vitalie Pârlog. S-a precizat atunci că numele lui Pârlog nu a fost agreat de toți reprezentanții coaliției de guvernare, din care făcea parte și Partidul Liberal Democrat din Moldova.

Vitalie Pârlog a fost, între anii 2001 şi 2006, reprezentantul Guvernului R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), pentru ca, între 2006 şi 2009 să ocupe funcţia de ministru al Justiţiei. După plecarea comuniştilor, Pârlog a plecat şi el din instituţiile statului. Din 2009, acesta a fondat şi condus Asociaţia Obştească „Alianţa pentru Justiţie şi Drepturile Omului”, care, la fondare, şi-a propus drept scop „promovarea principiilor democratismului, supremaţiei legii, guvernării responsabile”. Pârlog îi avea în calitate de colegi pe Nicolae Eşanu, fost viceministru al Justiţiei în guvernul PCRM şi Valentin Zubic, fost viceministru de Interne în acelaşi guvern.

În declaraţia sa de venit, depusă în momentul în care şi-a depus candidatura la funcţia de Procuror General, Pârlog a indicat venituri de 135 de mii de lei în anul 2012. 15 mii de lei acesta a obţinut din salariul de la Asociaţia pe care-o conduce, iar alte 120 mii de lei din consultaţii juridice.În calitate de jurist şi reprezentant al Asociaţiei „Alianţa pentru Justiţie şi Drepturile Omului” în toată această perioadă, Vitalie Pârlog a reprezentat mai multe persoane la CtEDO. Unul din clienţii săi a fost fiul fostului preşedinte al R. Moldova, Oleg Voronin, în cazul legat de milioanele de lei cheltuite de către acesta în străinătate, pentru diverse obiecte de lux, milioane care nu erau justificate în declaraţiile sale de venit.

Pârlog a mai declarat atunci o casă de locuit de 179 m.p., despre care a menţionat că este amplasată pe un teren cu o suprafaţă de 262 m.p., cu o valoare cadastrală 665 mii 964 lei (aproximativ 40 mii euro). Candidatul la funcţia de Procuror General a precizat că a intrat în posesia imobilului în urma contractului de vânzare-cumpărare din 24 noiembrie 2011. Acesta însă nu şi-a declarat nicio maşină, deşi ziarul „Adevărul” l-a fotografiat recent cum urcă într-un Audi Q3, nou care valorează în jur de 30 de mii de euro, cam cât valoarea cadastrală a casei pe care o deţine.

 

 

După ce nu a ajuns procuror general, Pârlog a candidat pe listele PCRM la alegerile parlamentare din noiembrie 2014. A renunțat însă recent să ajungă deputat, fiind președintele Comisiei de control a fişierilor a INTERPOL, funcție în care a fost ales în aprilie 2017.