Declarație în Parlamentul român: Să nu ne amăgim, hotarul nu-l vor şterge poeziile, cântecele sau declaraţiile patriotice

Hotarul de peste Prut nu va dispărea datorită talentului diplomatic sau științei de a negocia tratate, datorită cântecelor, poeziilor sau declarațiilor patriotice, ci, după exemplul anului 1918, doar voința Parlamentelor de la București și Chișinău ar putea reface ceea ce a înfăptuit Sfatul Țării acum un veac. Declarația aparține președintelui Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, și a fost rostită la tribuna principală a Parlamentului român în cadrul ședinței solemne dedicate împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. mari, 27 martie, Tăriceanu a mai declarat că acum un veac, Sfatul Ţării a constatat, un fapt „simplu şi firesc”, că poporul moldovean era parte a poporului român şi că ţara care îşi căuta destinul după destrămarea imperiului ţarist nu era altceva decât o parte înstrăinată a Moldovei istorice.

„Vă propun, sub inspiraţia evenimentelor de acum un secol din Basarabia, să încercăm să aprindem în noi înşine pasiunea pentru democraţie care i-a animat pe iluştrii noştri înaintaşi de la Chişinău şi să nu ne amăgim: hotarul de pe Prut nu va dispărea datorită talentului nostru diplomatic sau ştiinţei noastre de a negocia tratate şi acorduri internaţionale, nu-l vor şterge nici poeziile, cântecele sau declaraţiile patriotice. După exemplul anului 1918, doar vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, exprimând voinţa poporului român din România şi din Moldova va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă şi a desfăcut hotărârea arbitrară a marilor puteri totalitare în 1940. Nădăjduiesc, aşadar, că vom găsi curajul, aici la Bucureşti, ca şi la Chişinău, de a lua o asemenea decizie. Numai lipsa de încredere în propria noastră capacitate de a construi împreună o naţiune democratică, liberă şi indivizibilă ne poate împiedica să ne punem şi noi semnăturile pe un Act al Unirii”, a declarat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fiind cel care a demarat sesiunea de alocuțiuni în ședința solemnă a Parlamentului de la București.

Parlamentarul român a mai declarat că lecția oferită de istoria secolului trecut, lecție care rămâne valabilă și astăzi, este că „nu litera tratatelor, alianţele internaţionale şi forţa armelor păzesc naţiunea”, dar că singurul scut al națiunii este „calitatea democrației”.

„Când democraţia este abandonată sau abuzată, naţiunea devine divizibilă şi fragilă. Această lecţie rămâne valabilă şi astăzi. Ca români, am învăţat începând din 1940 că nu litera tratatelor, alianţele internaţionale şi forţa armelor păzesc naţiunea, dar pare că nu am înţeles încă pe deplin că singura pavăză a naţiunii este calitatea democraţiei pe care este capabilă să o pună în operă. Cel mai eficient şi, paradoxal, cel mai puţin costisitor program de înzestrare a unei naţiuni este cel care înarmează fiecare cetăţean cu drepturi şi libertăţi inalienabile, care îl echipează cu cele mai puternice garanţii constituţionale şi procedurale în faţa abuzurilor statului. Pentru că cetăţenii abuzaţi de instituţiile propriului stat nu vor fi predispuşi, orice-ar spune ideologiile naţionaliste şi miturile patriotice, să reziste agresiunii unui stat străin. Trăind sub dictatură în 1940, românii nu au avut forţa morală să refuze ultimatumul sovietic şi dictatul nazist. Au deplâns frângerea naţiunii, dar nu i s-au opus”, a vorbit președintele Senatului României în ședința solemnă, prcizând că la 27 martie 1918,  Sfatul Ţării a constatat un fapt „simplu şi firesc”, că poporul moldovean era parte a poporului român şi că ţara care îşi căuta destinul după destrămarea imperiului ţarist nu era altceva decât o parte înstrăinată a Moldovei istorice. În același discurs, Călin Popescu Tăriceanu a menționat că evenimentul de astăzi nu trebuie să aibă doar o însemnătate istorică.

„Să dovedim, cu ocazia acestei aniversări, că semnificaţia politică a evenimentelor de acum un veac nu şi-a pierdut caracterul actual şi nici capacitatea de a ne mobiliza voinţele. Ideologia naţională a anilor 1930 şi 1940, resuscitată de naţional-comunismul ultimelor două decenii ale regimului totalitar ne-a învăţat să privim Actul Unirii, pregătit cu mari sacrificii şi trudă, proclamat de Sfatul Ţării de la Chişinău pe 27 martie 1918, ca pe un episod memorabil – şi din păcate reversibil – al procesului de înfăptuire a idealului unităţii naţionale româneşti”, a adăugat Tăriceanu.

Marți, 27 martie, la București a avut loc şedinţa solemnă a Parlamentului ocazionată de împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. În cadrul ședinței deputații au adoptat „Declarația solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România la 27 martie 1918”. Nu a existat niciun vot împotrivă și doar 19 deputați s-au abținut. Adoptarea declarației a fost precedată de alocuţiuni ținute de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, de premierul Viorica Dăncilă, de șeful Legislativului din R. Moldova, Andrian Candu, și de reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Foto antet: digi24.ro