CV-ul și averea Maiei Sandu, președinta PAS aleasă pentru un nou mandat

Maia Sandu a fost ssingurul candidat la funcția de președinte al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), ea fiind aleasă în această funcție cu unanimitate de voturi. Astfel, Sandu obține al doilea mandat consecutiv în fruntea partidului pe care l-a fondat în 2016.

Maia Sandu, 45 de ani, s-a născut la Risipeni, raionul Făleşti. Părinţii săi, Grigore şi Emilia, au activat în localitate, tatăl fiind director al complexului de porcine, iar mama – profesoară. După ce a absolvit Academia de Studii Economice, în 1994, la vârsta de 22 de ani, Maia Sandu a fost angajată în cadrul Ministerului Economiei (MEC), în calitate de consultant şi apoi specialist principal al Direcţiei colaborare şi organizaţii economice internaţionale. Ulterior, devine şefă adjunctă de direcţie. În 1995, fiind angajată la MEC, Sandu a fost înmatriculată la Academia de Studii în Domeniul Administrării Publice de pe lângă Guvernul R. Moldova, la secţia cu frecvenţă redusă. A studiat acolo până în 1998.

Maia Sandu a fost aleasă în funcția de președintă a PAS la începutul anului 2016

Maia Sandu a fost aleasă în funcția de președintă a PAS la începutul anului 2016

Din 1998 şi până în 2005, Maia Sandu activează în calitate de economistă în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Moldova. Ulterior, revine la MEC, unde, în 2005—2006, lucrează în calitate de directoare a Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare. În acea perioadă, instituţia era condusă de Valeriu Lazăr, şi nu de Igor Dodon, aşa cum s-a vehiculat în presă. Maia Sandu a renunţat la minister cu câteva luni înainte ca la şefia MEC să fie învestit Igor Dodon, contracandidatul său din fostul scrutin prezidenţial.

După ce a plecat de la MEC, Maia Sandu s-a „înrolat” în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în calitate de coordonatoare de program, iar ulterior, conform CV-ului, a fost consultantă pe reforma administraţiei publice locale. În 2009-2010, Sandu obţine masterul la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A rămas peste ocean, în Washington DC, devenind, în 2010, unul dintre consilierii Directorului executiv al Băncii Mondiale. A stat acolo până în 2012, atunci când este numită de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) în funcţia de ministră a Educaţiei, succedându-l pe Mihail Şleahtiţchi. Maia Sandu s-a regăsit în guvernele conduse de Vladimir Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici, toate formate de PLDM, partid cu care a cochetat până în vara anului 2015. În iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnată de PLDM drept candidată la funcţia de prim-ministru, doar că Partidul Liberal şi Partidul Democrat au refuzat să discute candidatura ei, după ce Sandu a venit cu mai multe precondiţii pentru a accepta funcţia. După acest episod, ea nu s-a regăsit nici în guvernul PLDM-ist condus de Valeriu Streleţ, votat tot în iulie 2015. În decembrie 2015, Maia Sandu s-a distanţat definitiv de PLDM, anunţând că fondează Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) alături de mai mulţi membri din echipa cu care a lucrat la Ministerul Educaţiei (ME).

Apartament din 2003, maşină din 2012

În declaraţia cu privire la venituri şi proprietate depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC) atunci când a candidat la funcția de președinte, în  noiembrie 2016, Maiadu declara un apartament de 74,5 m.p. pe str. Alba Iulia din Chişinău, cumpărat în 2003, un automobil Toyota Rav 4, fabricat în 2007, achiziţionat în 2012 cu 170 mii de lei, sumă echivalentă în acel an cu aproximativ 10 mii de euro. Sandu mai susţine că deţinea atunci, în conturi bancare din SUA 74,9 mii de euro şi 400 de lei, în bănci din R. Moldova. În 2013, când abia revenise din SUA, Maia Sandu declara că deţine, în aceleaşi conturi, puţin peste 133 mii USD. Totodată, în declaraţia depusă la CEC, Sandu a raportat venituri de 273,7 mii de lei obţinuţi în 2014—2015 (11,4 mii de lei lunar). De fapt, în ultimii ani, 2012-2015, veniturile lunare declarate de Maia Sandu au fost între 8 şi 12 mii de lei.

Datele de la Cadastru confirmă faptul că Maia Sandu deţine în proprietate un apartament pe str. Alba Iulia din Chişinău. Locuinţa are două camere şi suprafaţa, conform „documentului de drept”, de 78,5 m.p. Estimat la 440,1 mii de lei, apartamentul a intrat în posesia candidatei la funcţia de preşedinte în urma unui contract de investiţie semnat în iunie 2002 între ea, pe atunci angajată a Oficiului Băncii Mondiale din Moldova, şi SA „Agenţia Municipală de Ipotecă din Chişinău” (AMIC), care gestiona construcţia blocului. Imobilul, cu preţ de piaţă de 2-3 ori mai mare decât valoarea sa cadastrală, a fost finalizat în 2003. La Cadastru, acesta a fost înregistrat pe numele proprietarei abia în 2006.

Astăzi, niciun membru al familiei Sandu nu deţine firme active. Datele de la Camera Înregistrării de Stat reţin că, prin 1994, Grigore Sandu, tatăl candidatei, decedat între timp, a fondat o întreprindere individuală cu activităţi în „creşterea animalelor şi cultura vegetală”.

Întrebată anterior de ZdG, Maia Sandu afirma că şi-a cumpărat apartamentul din banii câştigaţi în perioada când activa la oficiul Băncii Mondiale, iar automobilul – din cei obţinuţi la Washington: „Am lucrat la oficiul Băncii Mondiale mai mulţi ani. Am avut un salariu bunicel acolo, nu ca cel de la Washington, dar bunicel. Din acel salariu mi-am cumpărat apartamentul. Automobilul l-am cumpărat deja din resursele pe care le-am câştigat la Oficiul Central al Băncii Mondiale”.

În noiembrie 2016, Maia Sandu a fost candidata PAS și a Partidului “Demnitate și Adevăr” la funcția de președinte al R.Moldova. Ea a ajuns în turul 2, fiind însă învinsă de actualul președinte, Igor Dodon.

Pe lângă Maia Sandu, aleasă în calitate de președinte, în cadrul congresului formațiunii au fost aleși și ceilalți membri din conducerea partidului. Astfel, secretarul general al partidului a rămas Igor Grosu. În calitate de vicepreședinte a rămas Liliana Nicolăescu – Onofrei, fiind aleși și doi adjuncți noi: Dan Perciun și Mihai Popșoi.

Din Biroul Permanent al PAS vor face parte Virgil Pâslariuc, Sergiu Litvinenco, Nicolae Roșca, Doina Gherman, Artur Mija, Marcela Adam, Veronica Roșca, Roman Cojuhari, Valentina Manic, Petru Frunze, Radu Marian, iar reprezentanții Diasporei vor fi Natalia Gavrilița și Victoria Țăranu.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *