Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Cum răspunde șefia Curții de…

Cum răspunde șefia Curții de Conturi la întrebările deputaților despre utilizarea banilor publici

Foto: captură privesc.eu

Chiar dacă în fiecare an statul cheltuie 32 de milioane de lei pentru întreţinerea Curţii de Conturi (CC), care are menirea de a verifica cum sunt utilizate finanţele publice, Veaceslav Untilă, preşedintele CC, recunoaşte că instituţia de audit mai are de lucru până va deveni cu adevărat eficientă. Curtea de Conturi şi-a prezentat astăzi, 15 mai 2018, raportul de activitate pentru anul 2017, în cadrul şedinţei Comisiei economie, finanţe şi buget de la Parlament. După ce s-a lăudat cu reuşitele CC din ultimul an, Veaceslav Untilă a foat luat la întrebări de către parlamentari.

Zinaida Greceanîi, deputată PSRM, l-a întrebat pe Untilă despre eficiența utilizării finanțelor publice și motivele pentru care statul întreține instituția de audit.

„Nu am finalizat acest raport. Contabilitatea va lucra ca ceasul peste 4 ani. Noi lucrăm mult pentru a preveni neajunsurile pentru anul viitor. Sunt foarte multe greşeli pe care le fac entităţile automat. Cifre vă oferim în luna septembrie. Am stabilit cât costă o oră de audit. Am micşorat numărul de ore. La anul va fi un raport mult mai bogat”, a răspuns Veaceslav Untilă, care se află de aproape doi ani la șefia instituției.

În apărarea preşedintelui Untilă a venit colega sa și vicepreședinta Curții de Conturi Tamara Andruşca. „În anul 2017, noi am pus accentul pe auditul financiar. Reflectăm şi oferim calificative. Indicatorii CC sunt reflectaţi în raportul nostru. Micşorarea numărului de ore, costul unui om pentru o oră de audit etc, ăsta e răspunsul la eficienţa banilor pentru auditul public extern”, adaugă Andruşca, vicepreşedinta CC.

E anevoios auditul financiar al ministerelor

La rândul său, deputatul democrat Ştefan Creangă a observat, din raportul prezentat, că lipseşte auditul intern al CC. „Avem. Este exact ca la toate entităţile. Este foarte bine. Cu salariul care este nu cred că facem faţă lucrurilor. Eficienţa nu e cea aşteptată”, a menţionat Veaceslav Untilă.

Ştefan Creangă nu a ezistat să-l întrebe pe Untilă despre auditul financiar al ministerelor. „Comasarea ministerelor ne-au creat foarte mari probleme. Dăm aprecieri pe fiecare direcţie. Nu s-a finalizat procesul acestor instituţii. Azi mă întâlnesc cu Monica Babuc să vorbim despre cum mergem mai departe. Nu se încadrează nici ei, dar nici noi”, a răspuns Untilă.

„Auditul la Ministerul Finanţelor merge cu dificultăţi care sunt generate de cadrul metodologic. Cea mai mare problemă e comunicarea în procesul de absorbţie acelor 16 instituţii. Unele persoane de conducere sunt deja eliberate şi nu avem cu cine discuta. Rapoartele de audit pentru cele 9 ministere, care includ 16 autorităţi publice centrale, vor fi prezentate în septembrie”, a explicat Tamara Andruşca.

În anul 2017, CC, care are în subordine 160 de angajaţi, a elaborat 36 de rapoarte de audit pentru instituţiile publice centrale şi locale. Tot CC a fost responsabilă de planul naţional de acţiuni privind Acordul UE, pe cadrul legal al activităţii de audit, se mai spune în raportul CC.

Ziarul de Gardă a scris în anul 2016 despre averea şi proprietăţile preşedintelui CC, Veaceslav Untilă, dar şi despre alţi membri ai curţii supreme de audit din R. Moldova, toți fiind desemnaţi pe criterii politice.

Citiți și:

(DOC, VIDEO) Curtea de Conturi: Avere, istorie și (in)eficiență