Cum răspunde Curtea Constituțională criticilor care i-au fost adresate în ultimele zile
Într-un comunicat de presă, Curtea Constituțională a R. Moldova își exprimă poziția față de criticile care i-au fost adresate în ultimele zile, după adoptarea mai multor decizii favorabile Partidului Democrat din Moldova.
„Curtea Constituțională a Republicii Moldova regretă atacurile vehemente la adresa sa și condamnă presiunile politice la care este supusă în ultimele zile.
Într-un stat consolidat pe valorile democraţiei şi preeminenţei dreptului în care funcţionează o curte constituţională, hotărârilor şi deciziilor acesteia trebuie să li se acorde ponderea corectă, dat fiind rolul ei de unic interpret al Legii fundamentale.
Ea, Curtea Constituţională, este singura autoritate independentă de orice altă autoritate, care se supune numai Constituţiei.
Judecătorii Curții sunt inamovibili pe durata mandatului. Interpretările lor au forţă constituţională. Orice influență sau ingerință din partea clasei politice din ţară sau din exterior este inadmisibilă și trebuie tratată ca un atac asupra Constituției.
În orice conflict care ajunge să fie judecat de Curte există poziţii contradictorii şi pot exista nemulţumiţi după pronunţarea soluţiilor. Însă odată adoptată o hotărâre sau o decizie, aceasta trebuie respectată și executată. Ea este criticabilă doar pe baze ştiinţifice şi nu poate fi ignorată.
Niciun scop politic nu poate justifica desconsiderarea și atacurile împotriva singurei autorități legitime de jurisdicție constituțională și ignorarea valorilor constituționale ale preeminenţei dreptului şi democraţiei. Cei care îndeamnă la dizolvarea Curţii sunt, de fapt, în Republica Moldova, inamici ai democraţiei.
Toate actele Curții Constituționale adoptate s-au bazat pe prevederile Constituției și pe jurisprudența constituțională, fiind motivate cu respectarea standardelor de argumentare juridică”, se arată în reacția CC.
Potrivit Curţii, în scurt timp urmează a fi publicate deciziile, iar ulterior traduse și puse la dispoziţia publicului.
Curtea face și câteva explicații referitor la actele emise pe 7, 8 și 9 iunie.
Cu privire la funcționalitatea Parlamentului până la 7 iunie, CC susține că în istoria politică a R. Moldova, articolul 85 din Constituţie nu a fost aplicat niciodată sub aspectul dizolvării Parlamentului din cauza imposibilităţii formării Guvernului. Potrivit Curții, termenul de trei luni echivalează cu 90 de zile ţinând cont de prevederile articolului 386 alin. (1) din Codul civil.
„Abordarea ei a fost una sistemică. Termenul fix de 30 de zile evită discrepanţele temporale care pot exista în cazul a două procese de dizolvare a Parlamentului, în situaţia în care nu toate lunile anului au acelaşi număr de zile”, explică CC.
Cu privire la hotărârile Curții referitoare la alegerea organelor de conducere ale Parlamentului și Guvernului şi la adoptarea altor acte, CC punctează că „toate actele Parlamentului votate după data-limită de formare a Guvernului, pe 8 iunie și ulterior, sunt neconstituționale. După data de 7 iunie, atunci când a expirat termenul de formare a Guvernului şi de adoptare a legilor, Parlamentul nu mai este funcțional și trebuie dizolvat”.
„În cazul în care forțele politice nu au ajuns la un consens cu respectarea termenului constituțional, ele se fac responsabile de blocaj și de nefuncționalitatea forului legislativ. Această legislatură nu mai poate redeveni funcțională şi nu-şi poate relua activitatea. După depăşirea acestui termen, Constituţia şi jurisprudenţa constantă a Curţii impun aplicarea unei sancţiuni constituţionale. Sancţiunea constă în dizolvarea Parlamentului şi în organizarea de alegeri anticipate democratice”, susține Curtea.
Totodată, Curtea susține că prin emiterea decretelor de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru și de numire în funcţie a Guvernului, preşedintele Republicii a refuzat în mod deliberat să respecte o obligație constituțională, adică a refuzat să demareze procedura de dizolvare a Parlamentului, provocând astfel instituirea interimatului funcției de președinte.
„Atunci când nu există un președinte de Parlament ales în conformitate cu Constituţia, interimatul îi revine Prim-ministrului în exercițiu”, punctează judecătorii constituționali.
