Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Cine a fost Alexandru Moșanu

Cine a fost Alexandru Moșanu

Alexandru Moșanu, primul președinte al Parlamentului R. Moldova a decedat în seara zilei de 7 decembrie 2017, suferind de o boală incurabilă. Născut  pe 19 iulie 1932, în Braniște, județul Bălți, Regatul României, Moșanu a fost istoric și politician, profesor universitar, doctor habilitat în științe istorice, precum și membru de onoare al Academiei Române din 1993. A fost deputat în Parlamentul R. Moldova între 1990 și 1998 și a îndeplinit funcția de președinte al Parlamentului R. Moldova în perioada 3 septembrie 1990 – 2 februarie 1993, fiind primul în această funcție.

Alexandru Moșanu s-a născut la data de 19 iulie 1932 în comuna Braniște, județul Bălți, pe atunci parte a Regatului României. A studiat la Facultatea de Istorie. Între anii 1957-1976, a lucrat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe al Moldovei, deținând pe rând funcțiile de laborant superior, cercetător științific inferior, cercetător științific superior și apoi secretar științific. Din anul 1976, Alexandru Moșanu și-a desfășurat activitatea didactică la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, ocupând funcțiile de lector superior (1976-1980), șef al Catedrei de Istorie Universală Modernă și Contemporană (1980-1990), decan al Facultății de Istorie (1989-1990). În perioada 1993-1997, este profesor universitar, apoi în anul 1997 iese la pensie. În perioada 1989-1990, deține funcția de președinte al Asociației Istoricilor din Moldova. Începând din anul 1994 este redactor-șef al revistei trimestriale de istorie și cultură Destin Românesc. Alexandru Moșanu este profesor universitar, doctor habilitat în științe istorice, precum și membru de onoare al Academiei Române din anul 1993.

Alexandru Moșanu a intrat în viața politică din R. Moldova după restructurarea lui Mihail Gorbaciov, pe valul mișcării de renaștere națională din RSS Moldovenească. A fost unul dintre fondatorii Frontului Popular și, după alegerile din 1990, președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Moldova, funcție deținută până în anul 1993, când, forțat de ascensiunea „agrarienilor”, își prezintă demisia. A deținut funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova între anii 1990-2001. Ales ca deputat în anul 1990, după alegerea lui Mircea Snegur ca președinte al RSS Moldova, Alexandru Moșanu devine la 3 septembrie 1990, președinte al Parlamentului Republicii Moldova. A avut o contribuție decisivă la elaborarea unor acte legislative privind drapelul Republicii Moldova și imnul „Deșteaptă-te Române” (primul imn al Republicii Moldova). La data de 2 februarie 1993, președintele Parlamentului Alexandru Moșanu, prim-vicepreședintele Parlamentului Ion Hadârcă, președintele Comisiei pentru relațiile externe a Parlamentului Vasile Nedelciuc și președintele Comisiei pentru publicitate și mijloacele de informare în masă a Parlamentului Valeriu Matei și-au prezentat demisia în bloc, demisie acceptată de către plenul legislativului. Această demisie a fost cauzată în condițiile luptei politice cu Partidul Democrat Agrar din Moldova. În calitate de Președinte al Congresului Intelectualității, a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994). A fost vicepreședinte al Partidului Forțelor Democratice (PFD), iar după fuziunea acestui partid cu Partidul Social-Liberal (PSL) la 1 decembrie 2002, a ocupat funcția de președinte de onoare al Partidului Social Liberal (funcție din care s-a retras în iunie 2005, renunțând, în semn de protest pentru votul pro-Voronin al deputaților social-liberali, și la calitatea de membru al acestei formațiuni).

Ulterior, acesta s-a dedicat activităţii academice, fiind profesor şi decan al Facultăţii de Istorie la USM, redactor-şef al revistei de istorie şi cultură Destin Românesc şi membru al Academiei Române. În 2014, ex-preşedintele român, Traian Băsescu, i-a conferit Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de Mare Ofiţer.

În august 2016, ZdG discuta cu Alexandru Moșanu. Acesta spunea că Declaraţia de independenţă a fost aruncată la gunoi în 1994, atunci când a fost adoptată Constituţia, unde termenii „limba română” şi „poporul român” au fost substituiţi de termenii „moldovenească”/„moldovenesc” .

Fostul preşedinte al Parlamentului declară că trebuie sărbătoriţi cei care au avut curajul în anii de răscruce să declare adevărul istoric, ei însă sunt complet uitaţi de autorităţi:

„Pentru unitatea românească mulţi şi-au dat viaţa, au făcut puşcărie, au rămas fără o bucată de pâine, asta nu este o glumă. Dar ce s-a întâmplat? Faptul că noi am proclamat adevărul istoric n-a plăcut celor care se orientau spre alte direcţii. Odată cu adoptarea Constituţiei, în 1994, esenţa declaraţiei de independenţă a fost abandonată, iar ea a fost aruncată la gunoi. Aşa că nu prea avem ce sărbători acum”. Alexandru Moşanu recunoaşte că a fost invitat la şedinţa solemnă a Parlamentului din 9 septembrie (2016, n.r.), dar spune că nu va merge, deoarece schimbarea datei este o sfidare şi denotă lipsă de respect faţă de autorii independenţei: „Lumea a fost adusă la sapă de lemn, oamenii sunt săraci, ei pleacă din ţara lor şi rămân oamenii bătrâni, oamenii bolnavi, copiii. Este o situaţie foarte tristă. Doar dacă ne vom orienta spre valorile democratice europene vom putea schimba ceva. Dacă se fură miliarde, ce să mai vorbim? L-au băgat la puşcărie pe unul, dar restul? De ce stau la libertate? Oamenii săraci nu au posibilitate să gândească la politici înalte, ei o să vină la urnele de vot şi o să-i voteze pe cei care le vor arunca un covrig. Omul flămând este uşor de cumpărat, iar vinovaţi sunt cei care l-au adus la sapă de lemn”.