Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Averile declarate ale noului Guvern

Averile declarate ale noului Guvern

Săptămâna trecută, Guvernul Filip s-a ales cu șapte miniștri noi, care „ se vor ține departe de polemici și se vor concentra mai mult pe lucrurile pe care trebuie să le facă un executiv, ca să fim mai aproape de oameni și să încercăm să venim cu soluții”, a menționat premierul Pavel Filip după ceremonia oficială de depunere a jurământului. 

Înainte ca noii miniștri să facă marele „reforme”, ne-am propus să vedem ce averi și interese personale declară cei șapte oficiali.

Svetlana Cebotari, noua ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, indică în declarația de venituri și interese personale pentru anul 2016, publicat pe pagina oficială a Autorității Naționale de Integritate, un salariu de 172.386 de lei pentru funcția de director la Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, Ministerul Sănătății. Tot în anul 2016, ea a obținut  6000 de lei pentru activități didactice. De asemenea, noua ministră deține un teren extravilan cu o suprafață de 0.603 ha, dobândit în anul 2016, precum și două apartamente cu o suprafață de 64.1 m.p. și altul de 94.4 m.p. Svetlana Cebotari se plimbă încă de la începutul anului 2008 cu o Skoda Octavia pentru care a plătit 280.000 de lei.

Alexandru Tănase, noul ministru al Justiției,  scrie în declarația sa de venituri și interese personale, că în anul 2016 a obținut, în calitate de judecător la Curtea Constituțională, un salariu de 281.182 de lei. Totodată, magistratul a primit venit și din activități didactice – 13.336 de lei și onorarii de circa 1000 de euro de la Consiliul Europei și Editura C.F. Muller. Familia Tănase deține 2 apartamente (cu o suprafață de 148.5 m.p. și 83.1 m.p.), o casă de locuit (250 m.p.) și un spațiu comercial (275.3 m.p.).

În declarația sa de venituri și interese personale, Tănase spune că a dat  sume mari de bani drept împrumut: la sfârșitul anului 2015 semnând un contract de împrumut în valoare de 20.000 de euro; în luna mai 2016 oferind Publicației Periodice „Timpul de Dimineață” un împrumut de peste 454 de mii de lei, iar în anii 2013-2014 a semnat un contract de împrumut în valoare de 884.000 de lei cu Societatea cu Răspundere limitată „APPS-Imobil”.

Liviu Volconovici, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, indică în ultima sa declarație de venituri și interese personale, când era profesor la Universitatea Agrară de Stat (UASM), un salariu de 103.575 de lei ca profesor universitar și alte 36 de mii de lei obținuți la Colegiul Tehnic din Chișinău. Familia noului ministru al Agriculturii deține un apartament cu o suprafață de 67.4 m.p., o casă de locuit cu o suprafață de 81 m.p. primită drept moștenire. În timp ce Volconovici nu are niciun automobil, acesta este proprietarul a două garaje de 26 și respectiv, 24 m.p.

Tudor Ulianovschi – Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a obținut în anul 2016 un salariu de 133.751 de lei pentru funcția de Ambasador și indemnizație de misiune diplomatică de 446.011 lei. În perioda de depunere a declarației de venituri și interese personale, Ulianovschi și-a vândut automobilul marca Honda Accord cu 5000 de euro. Familia noului ministru locuiește într-un apartament cu o suprafață de 69.3 m.p., ce i-a fost donat în anul 2008. De asemenea, membrii familiei se plimbă cu un Huyndai fabricat și cumpărat în anul 2014 cu 270.000 de lei.

Pe pagina Autorității Naționale de Integritate poate fi găsită declarația de venituri și proprietăți ale noului ministru al Economiei, Chiril Gaburici, doar pentru anul 2015, când ocupa funcția de premier al R. Moldova. Noul ministru al Economiei și Infrastructurii declara atunci că a primit un salariu de 183.261 de lei și a obținut un venit suplimentar de la vânzarea întreprinderii „HALAT SRL” contra sumei de 4, 6 mln de lei ce urmează să le primească în 24 de tranșe, începând cu 1 mai 2018. Totodată, premierul de atunci Chiril Gaburici primea lunar în perioada 01.01.2015 – 31.12.2015 o compensație lunară de 18.480 de euro din partea companiei de telecomunicații din Azerbaidjan „Azercell Telecom LLC”.

Potrivit declarației de venituri și proprietăți pentru anul 2015, familia Gaburici deținea mai multe imobile: un apartament (71.5 m.p.); trei case de locuit (135.5 m.p., 275.5 m.p. și 152.1 m.p.); precum și un spațiu comercial (135.6 m.p.) și un garaj (39.3 m.p.). Tot în acea perioadă, Gaburici conducea trei automobile: un Audi TT, fabricat în anul 2011 și cumpărat în 2012 cu 42.000 de euro; un VW Multivan, fabricat în 2008 și obținut printr-un contract comodat în 2013 cu 20.000 de euro, precum și o motocicletă BMW G650, cumpărată în anul 2012 cu 8.000 de euro. Premierul de atunci indica și mai multe carduri bancare pe care avea zeci de mii de euro.

Cristina Lesnic, vicepremier pentru Reintergrare, indică în declarația sa din 2016 – un salariu de 147.480 de lei și 7374 de lei pentru activitatea didactică la Academia „Ștefan cel Mare” a MAI. Cristina Lesnic deține un apartament cu o suprafață totală de 83.4 m.p.

În anul 2016, Iurie Leancă, noul vicepremier pentru Integrare Europeană, a avut un venit din salariul de deputat în sumă de 149 de mii de lei. Acesta indică în declarația sa de venituri și interese personale că în anul 2016 a beneficiat și de 8250 de euro în calitate de onorariu de la Institutul pentru politică europeană din Berlin. Suma depășește veniturile declarate de Iurie Leancă de la Parlamentul R. Moldova.

Din dobânzile de la Mobiasbancă, Leancă și soția au primit aproape 1700 de euro, iar alți 66 de mii de lei, Leancă i-a primit drept îndemnizație de la Parlament. Familia Leancă declară o casă de locuit și anexa acesteia, cu o suprafață totală de 280 m.p., obținută prin donație în anul 2012.

În anul 2016 Leancă a făcut o achiziție importantă. Acesta și-a cumpărat un automobil Skoda Superb, fabricat în 2015. Achiziția a fost perfectată în leasing în baza unui contract în sumă de 29550 de euro. Prin contract de comodat, Leancă a intrat și în posesia unui automobil Mercedes S 350, fabricat în 2011. În cele 8 conturi bancare, toate deschise la Mobiasbancă, Leancă și soția dețin aproape 100 de mii de euro.

La 10 ianuarie, șapte miniștri noi au depus jurământ. Decretele de învestire în funcție au fost semnate de șeful Legislativului, Andrian Candu, care a exercitat temporar interimatul funcției de șef de stat. Igor Dodon, președintele R. Moldova, care a refuzat să semneze acele decrete, iar ulterior a fost suspendat din funcție, a calificat situația din jurul suspendării sale drept „derapaje ale guvernării” și spune că „ar fi fost justificată o ieșire în forță a poporului pentru a pune capăt acțiunilor sfidătoare ale guvernării”. „Este condamnabil că aceste derapaje ale guvernării sunt susținute de Curtea Constituțională. Miniștrii numiți azi sunt lipsiți de legitimitatea cuvenită și vor intra în funcție cu prezumția vinovăției pentru modul în care au fost învestiți. Dar și pentru modul în care s-au manifestat în celelalte guvernări corupte”, a subliniat șeful statului, pe o rețea de socializare. Totodată, reprezentanții Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) au venit cu o declarație prin care își îndeamnă susținătorii să fie pregătiți de o mobilizare generală și anunță că la primele ședințe plenare ale sesiunii de primăvară-vară a parlamentului, vor veni cu o inițiativă de introducere a unei moțiuni de cenzură contra noilor membri ai Guvernului.

„Schimbarea miniștrilor e o decizie tactică de a aduce oameni care să nu fie oficial legați de PDM, dar care să servească intereselor acestui partid. În acest moment, PDM se ciocnește cu problema încrederii. Toată lumea are ceva să le reproșeze. Unii le reproșează că partidul este condus de oligarhi, alții le reproșează că nu sunt social-democrați, alții le reporoșează că nu sunt un partid pro-european. De aceea au încercat să schimbe ceva”, a declarat pentru ZdG Igor Munteanu, analist politic, directorul IDIS Viitorul.

Munteanu mai susține că alegerea noilor miniștri nu a fost cea mai reușită și nu va îmbunătăți atitudinea cetățenilor față de partid. „Ce fel de credibilitate poate avea un fost premier, căruia i s-au adus multe acuzații privind originea diplomei și a educației sale? De asemenea, și alți miniștri care intră în noul Guvern au avut anumite carențe la realizările profesionale… Oamenii nu mai au încredere în instituțiile de stat. Avem instituții de stat care cheltuie foarte mulți bani publici, dar care nu livrează ceea ce așteaptă cetățeanul: asigurarea condițiilor egale de joc, eficiența deciziilor în administrație și economie, precum și curmarea înțelegerilor de cartel”, constată expertul.

Citiți aici și: 

(Galerie Foto) Noii miniștri au depus jurământul de învestire

(doc) Se cere anularea diplomei de studii a lui Chiril Gaburici: Cum a evoluat scandalul cu diploma falsă a fostului premier