Principală  —  IMPORTANTE   —   Mărar și pătrunjel din Iran…

Mărar și pătrunjel din Iran pe rafturile magazinelor din R. Moldova? Reacția companiei importatoare: „Este o greșeală. Sunt nuanțe pe care oamenii nu le cunosc”

Pătrunjel și mărar cu țara de origine Iran, indicată pe ambalaj, au putut procura cumpărătorii unui market din R. Moldova. O fotografie cu acest asorti de verdețuri este distribuit intens pe rețelele de socializare, cetățenii fiind nedumeriți precum că un astfel de produs ajunge în R. Moldova tocmai din Iran, iar compania importatoare nu ar susține producătorii autohtoni.

„Pătrunjel și mărar din IRAN! Noi și verdeață importăm?”, „Cu un pământ atât de bogat, pătrunjel și mărar din Iran…”, „Pe când sărmanii țărani sunt amendați și hăiduiți pentru o mâina de pătrunjel, străinii își vând roadele la magazine” – sunt doar câteva dintre reacțiile cetățenilor privind imaginea din spațiul public cu verdețurile care, potrivit etichetei, sunt importate din Iran.

Veaceslav Verlan/Facebook

„Nu s-a scris informația corectă pe etichetă”

S.C. DORVIC GRUP S.R.L. este compania distribuitoare a acestui produs ce a apărut pe rafturile magazinelor din țară. Dorina Cernocan, administratoarea companiei, a declarat pentru Ziarul de Gardă că pe eticheta produsului a fost comisă o eroare, iar verdețurile într-adevăr sunt importate, însă nu din Iran, ci din Ucraina.

„Da, noi am văzut acea imagine. Este o greșeală din partea noastră. Nu s-a scris informația corectă pe etichetă – țara de origine a produsului este indicată incorect, trebuia Ucraina. Eu înțeleg că toți încurajează producția și producătorii autohtoni. Noi, la fel, facem acest lucru și nu avem ca interes să importăm.

Dar atât timp cât marfa autohtonă este de o calitate proastă și nu putem face față pieței, evident că o să importăm. În legătură cu ceea ce s-a întâmplat, trebuia să se facă comparație, că noi vindem și separat și ca asorti, și unde este pătrunjel aparte și mărar aparte este indicat corect.

Doamna de la etichete, probabil, a greșit și a printat altă etichetă. Nu aceasta e problema. Noi putem prezenta actele de proveniență și, dacă sincer, nu era motiv să dăm reacție – oamenii atât și așteaptă”, ne-a spus administratoarea companiei.

Directoarea S.C. DORVIC GRUP S.R.L. a punctat precum că compania este nevoită să importe aceste verdețuri din motiv că cele autohtone sunt de o proastă calitate și din cauza condițiilor meteo nefavorabile sunt de o cantitate redusă.

Noi nu doar importăm, dar avem și produse autohtone. Dacă se termină stocurile și marfa autohtonă este de calitate, atunci compania o ia. Din cauza arșiței de acum, pătrunjelul este pistruiat, mărarul este distrus – eu am și poze. Sunt nuanțe pe care oamenii nu le cunosc. Oamenii zic: „Este o bătrânică care vinde”, păi lasă să se ducă ei să cumpere câte 300 de kg de la bătrânică și să vedem dacă face față. Evident că acea bătrânică o să vină cu o sacoșă de verdeață la piață.

„O să importăm ori de câte ori va fi cazul”

Ultimul import pe care l-am avut a fost din Ucraina. Avem și acum marfa depozitată la frigider. O să importăm ori de câte ori va fi cazul. Și problema nu e că nu avem produse autohtone, noi avem ardei iute pe care îl ambalăm, ceapă verde. Este pătrunjel și mărar, dar e puțin. Acest produs cu această greșeală nu mai este. Puteți să vă duceți în magazinele Linella și o să vedeți că nu mai este acest produs – a fost ambalat de pe data de 7 iulie, este eticheta”, ne-a comunicat Dorina Cernocan, administratoare companiei.

Potrivit ultimelor date prezentate de Biroul Național de Statistică, importurile de mărfuri realizate în luna aprilie 2020, atunci când R. Moldova deja se confrunta cu COVID-19, au însumat 285,6 milioane dolari SUA, cu 42,9% mai puțin, față de luna mai și cu 44,6% – comparativ cu aceeși perioadă anul trecut.

Analiza evoluției importurilor pe țări în ianuarie-aprilie 2020, comparativ cu perioada similară din anul 2019, relevă diminuarea importurilor din Federația Rusă (-20,1%), România (-19,7%), Italia (-21,9%), Ucraina (-14,9%), Germania (-10,9%), China (-7,7%), Austria (-33,2%), Turcia (-7,5%), Belarus (-22,6%), Republica Cehă (-24,7%), Slovacia (-30,7%), Franța (-5,6%), Vietnam (-28,3%), Suedia (-27,7%), Statele Unite ale Americii (-9,6%), Taiwan,  provincie a Chinei (-28,4%), Elveția (-18,1%), Spania (-5,4%), Belgia (-10,6%), Macedonia de Nord (-51,4%), Olanda (-6,8%), Maroc (-43,0%), Insulele Feroe (-63,4%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-4,7%), Thailanda (-24,0%), Uzbekistan (-23,1%),  Turkmenistan (-32,7%), Finlanda (-12,5%), Lituania (-7,3%), Israel (-8,5%), Estonia (-24,7%), Tunisia (-35,8%), Malaysia (-8,2%), Islanda (-11,9%),  Kenya (-58,0%), San Marino (-76,2%), Danemarca (-5,6%), Filipine (-26,8%), Bangladesh (-4,8%), Australia (-39,9%), Cambodgia (-33,3%), Luxemburg (-27,6%), care a influențat la  micșorarea pe total importuri, cu 13,8%.

În același timp, s-au majorat importurile din Azerbaidjan (de 34,3 ori), Serbia (+47,1%), Bulgaria (+19,6%), Polonia (+4,0%), Coreea de Sud (+24,7%), Georgia (de 2,4 ori), Kazahstan (de 1,6 ori), Singapore (de 3,2 ori), Slovenia (+15,4%), Japonia (+6,8%), Grecia (+14,5%), Ecuador (+12,8%), Brazilia (+27,6%), Irlanda (+31,8%), Cote D’Ivoire (de 18,4 ori), Pakistan (+24,0%), Mexic (+48,4%), Emiratele Arabe Unite (+46,6%), Argentina (de 1,6 ori), Arabia Saudită (de 1,7 ori), Ungaria (+1,1%), India (+2,6%), Indonezia (+18,4%), Portugalia (+3,8%), Noua Zeelandă (de 2,0 ori), Canada (+8,3%), Zimbabwe (de 53,4 ori), Sri Lanka (de 1,5 ori), Myanmar (de 1,6 ori), Belize (+46,0%),  Peru (+29,9%), atenuând scăderea pe total importuri, cu 1,6%.

În ianuarie-aprilie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2019, au scăzut importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz, dar s-au majorat importurile de produse lactate și ouă de păsări (+29,2%), cereale și preparate pe bază de cereale (+15,8%), îngrășăminte minerale sau chimice (+10,5%), semințe și fructe oleaginoase (+15,8%), peste, crustacee, moluște (+8,4%), hrană destinată animalelor (+13,2%), fier și oțel (+3,6%), mașini și aparate pentru prelucrarea metalelor (+41,0%), tutun brut și prelucrat (+7,8%), animale vii (+45,6%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+11,6%), mașini generatoare de putere și echipamentele lor (+9,0%), produse chimice anorganice (+8,5%), minereuri metalifere și deșeuri de metale (+19,6%), atenuând reducerea pe total importuri, cu 1,5%.

Deficitul balanței comerciale în luna aprilie 2020 a fost de 135,8 milioane dolari SUA, cu 154,5 milioane dolari SUA (-53,2%) mai mic, față de cel înregistrat în luna martie 2020 și cu 164,2 milioane dolari SUA (-54,7%) – comparativ cu luna aprilie 2019.