Studiu: Moldovenii dau şpagă de milioane de lei pentru sănătate, educaţie şi justiţie
Corupţia este principala problemă care afectează R. Moldova. Fiecare al doilea cetăţean consideră că în stat nu există nicio instituţie publică care să nu fie coruptă, iar cele mai corupte sunt partidele politice, instituțiile medicale, Serviciul Vamal, Parlamentul, Guvernul, Poliția, instanțele de judecată, Procuratura Generală şi Poliția de Frontieră. Autorităţile publice, inspecţiile anti-incendiare, băncile, ONG-urile, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină sunt instituţii care ar fi mai puţin afectate de acest flagel. Sunt câteva concluzii din Studiul de evaluare a impactului Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie, realizate de Centrul de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS la comanda PNUD Moldova.
Potrivit cercetării, timp de 12 luni moldovenii au dat mită în valoare de 278 de milioane de lei, iar agenţii economici – 127 de milioane de lei. Valorile minime și maxime ale plăților neformale în formă de bani au variat între 100 de lei și 500 de mii de lei în cazul agenților economici și între 50 lei și 8 mii de lei în cazul populației generale. Circa 71% din volumul estimat al mitei raportate a revenit instituțiilor medicale, 8% instituțiilor de învățământ și alte 5% instanțelor de judecată.
Volumul total al mitei a fost de 405 milioane de lei. „Aceasta ar însemna o valoare similară a bugetului municipiului Bălți aprobat pentru anul 2017, care este de 430 milioane lei, sau o valoare de 2,28 ori mai mare decât cheltuielile destinate pentru protecția mediului pentru 2018, în valoare de 176,6 milioane lei, sau 2/3 din cheltuielile prevăzute pentru apărarea națională, în valoare de 629 milioane lei”, explică Ruslan Sințov, directorul Centrului CIVIS.
Majoritatea agenților publici confirmă că în instituțiile publice se întâmplă incidente de integritate, însă acestea sunt, de regulă, sancționate. Majoritatea moldovenilor sunt convinși că în prezent nu se întreprind suficiente măsuri pentru a descuraja implicarea agenților publici în acte de corupție, iar cazurile de sancționare sunt extrem de rare. Potrivit opiniilor a 78% din populație și 68% din business, aceștia sunt rar/foarte rar/niciodată sancționați de conducătorii lor pentru acte de corupție.
Studiul constată că incidența denunțării actelor de corupție este foarte mică. Agenții publici, populația și mediul de afaceri preferă să nu raporteze actele de corupție, deoarece se simt neprotejați în cazul denunțării acestora. Totodată cetăţenii au o atitudine negativă cu privire la plățile neformale și, de regulă, nu recurg la metode neoficiale de soluționare a problemelor în interacțiunea cu agenții publici (73% din populație și 76% din business).
Referitor la încrederea în Centrul Național Anticorupție (CNA), studiul arată că 4 din 10 moldoveni și fiecare al doilea om de afaceri a menționat că are „destulă încredere/foarte mare încredere” și „oarecare încredere” în CNA. La fel, 99% din populație și 100% din business cunosc despre activitatea CNA. Modalitatea preferată de majoritatea respondenților (66% din populație și 65% din business) pentru a raporta actele de corupție este linia națională anticorupție.
Studiul de evaluare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție a fost efectuat de Centrul de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS. Cercetarea a fost comandată de PNUD Moldova, în cadrul unui proiect finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei. Datele din raport vor fi folosite drept valori de referință pentru evaluarea impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) 2017-2020.
