„Speranțele” lui Șor

Astăzi, 19 iunie, are loc o nouă ședință de judecată în dosarul Șor. De această dată, omul de afaceri și primarul orașului Orhei, bănuit de escrocherie, a fost prezent la ședință. Acesta s-a arătat optimist că ar putea fi eliberat în cel mai scurt timp, însă, a menționat că nu s-a gândit ce va face în cazul în care va fi eliberat.

Menționăm că Ilan Șor ar putea să-și recapete libertatea și să revină la conducerea primăriei. Asta pentru că la 22 iunie se împlinește un an de când pe numele său a fost emis un mandat de arest, iar norma constituțională stipulează că o persoană nu poate fi plasată în arest preventiv mai mult de un an. „Conform hotărârii Curții Constituționale, ar fi lucru logic și corect de făcut ca Ilan Șor să fie eliberat din arest preventiv”, a declarat apărătorul Iulian Balan.

La 23 februarie 2016, Curtea Constituțională a emis o hotărâre care stipulează că instanța de judecată nu poate prelungi mandatul de arest preventiv pentru o perioadă mai mare de 12 luni, invocând că acest termen este suficient, „atât pentru etapa de urmărire, cât și pentru cea judiciară”. Cele 12 luni presupun și arestul în izolator, și cel la domiciliu sau aflarea în instituții medicale, cu acceptul judecătorului.

Juristul Vitalei Nagacevschi susține că omul de afaceri urmează să fie eliberat până la 22 iunie dacă nu va exista o hotărâre de condamnare. Însă, procurorii pot solicita o măsură preventivă neprivativă de libertate, cum ar fi interdicția de a nu părăsi localitatea sau țara.

„În ceea ce privește posibilitatea de a se ascunde, da, poate să existe. Pentru a preveni o asemenea posibilitate, instanțele judecătorești, procuratura, organele de urmărire penală sunt obligate să se încadreze în termenul de un an de zile, adică să respecte caracterul rezonabil al termenilor de urmărire penală”, explică Vitalie Nagacevschi, care precizează însă că în cazul în care apare un alt dosar penal care se referă la alte circumstanțe, în care, de asemenea, persoana poate fi arestată, poate fi aplicat arestul în baza noului dosar, respectiv, începe a fi calculat un nou termen de un an de zile pentru arestarea preventivă.

Şor a fost reţinut pe data de 22 iunie 2016 pentru 72 de ore, iar pe 24 iunie a primit mandat de arestare pentru 30 de zile în izolatorul CNA. În mai puțin de două săptămâni, Curtea de Apel (CA) Chișinău l-a eliberat în arest la domiciliu, acolo unde se află și în prezent. Procurorii îl acuză pe Şor de faptul că, timp de trei săptămâni, între 4 şi 25 noiembrie 2014, ar fi obţinut, prin înşelăciune, peste 5 miliarde de lei de la BEM, pe care i-ar fi spălat prin intermediul a zeci de companii offshore. Suma a fost confirmată şi de memorandumul KROLL, prezentat la solicitarea organului de urmărire penală, potrivit Serviciul de Presă al Procuraturii Generale (PG).

Acesta, însă, nu este singurul dosar pe numele omului de afaceri. Ilan Şor a mai fost reţinut în mai 2015, imediat după publicarea raportului Kroll, într-un dosar privind fraudele de la Banca de Economii. Atunci, imediat, instanţa a decis plasarea acestuia în arest la domiciliu şi nu în izolator aşa cum au cerut procurorii. Ulterior, businessmanul s-a înscris în cursa electorală pentru funcţia de primar la Orhei şi a scăpat de arest. După mai bine de doi ani, dosarul nu a ajuns pe masa magistraților.

„În acel dosar el nu mai poate fi arestat, odată ce nu s-a insistat asupra necesității arestării, decât în cazul în care se va demonstra că pe acel dosar, fie încearcă să împiedice desfășurarea normală a urmăririi penale, fie încearcă să comită alte infracțiuni, fie încearcă să se ascundă de la urmărirea penală și judecată”, a explicat juristul Vitalei Nagacevschi.

Dacă până la 22 iunie nu va fi pronunțată o sentință de condamnare, instanțele de judecată nu vor mai putea prelungi mandatul de arest pe numele lui Ilan Șor, iar acesta ar putea să revină la Primăria Orhei.

Citiți și: Averile cunoscute şi mai puţin cunoscute ale lui Ilan Şor