Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Curtea Supremă de Justiție a…

Curtea Supremă de Justiție a refuzat să examineze dosarul „Diaspora”

Curtea Supremă de Justiție a refuzat să examineze dosarul „Diaspora”.

„CSJ a afișat pe site-ul lor doar faptul că a respins cererea de examinare a dosarului „Diaspora”, ca fiind una inadmisibilă. Ei consideră că nu există temeiuri rezonabile pentru examinarea în fond a recursurilor noastre. Vom decide ce urmează să facem, după ce va fi publicată încheierea motivată a CSJ. Desigur, nu ne oprim aici. Urmează să ne întâlnim cu colegii avocați și să stabilim o strategie”, susține avocata Veronica Mihailov-Moraru.

Amintim că, la 9 decembrie, avocații „Diaspora” au depus recursuri  la Curtea Supremă de Justiție.  Admisibilitatea urma să fie examinată de Completul nr.1 care are în componență următorii judecători:
1. Mihai Poalelungi preşedinte;
2. Tatiana Vieru – vicepreşedinte;
3. Valentina Clevadî;
4. Oleg Sternioala.

„Cel mai înalt for al justiției moldovenești, urmează să verifice legalitatea și temeinicia hotărârilor instanțelor inferioare. Aceasta trebuie să dea răspuns cetățeanului la mai multe pretenții și excepții ridicate în cadrul procesului:

– Hotărârile Consiliului Electoral de circumscriptie electorală a Municipiului Chișinău prin care s-a luat act de contestațiile cetățenilor și expediate Curții Constituționale, au fost emise în conformitate cu legea sau nu? Dacă da, atunci în baza cărei norme concrete? Nici autoritățile și nici instanțele inferioare n-au oferit acest răspuns până acuma;
– I s-a încălcat dreptul la vot al cetățeanului care s-a prezentat la urne și nu i s-a oferit un buletin de vot?
– Poate fi de vină cetățeanul care s-a prezentat la urne și n-a reușit să voteze? Ce putea face cetățeanul ca să-și exercite propriul vot?
– Faptul că dreptul la vot nu este unul cu caracter absolut, ar însemna oare că acesta poate fi încălcat?
– Secțiile de votare, au fost deschise conform locului de aflare al cetățenilor moldoveni în localitățile din străinătate și proporțional numărului acestora?
– Poate o instanță judecătorească să substituie Curtea Constituțională și să declare constituționale unele norme care n-au constituit obiect de control la Curte?
– Au avut parte cetățenii de un proces echitabil, atâta timp cât:
➢ statul n-a prezentat toate probele pe care le are în posesie și se referă la persoanele contestatare, neglijându-se prevederile legale obligatorii în acest sens?
➢ În proces n-au fost atrași toți cetățenii vizați în hotărârile Consiliului electoral de circumscripție (cei în jur de 4000 de contestatari);
➢ Instanțele au refuzat sesizarea Curții Constituționale pentru verificarea constituționalității art.49, alin.3 Cod electoral, care limitează 3000 buletine de vot per secție de votare;
➢ Cauza a fost judecată de judecători recuzați pentru părtinire în favoarea statului și aflați în demisie;
➢ Instanțele resping audierea martorilor care au fost prezenți în ziua alegerilor la secțiile de votare cu pricina;
➢ Instanțele refuză verificarea actelor normative care au stat la baza organizării alegerilor din străinătate;
➢ Instanțele neglijează cu desăvârșire sarcina prevăzută de lege a statului de a-și proba legalitatea actului emis.

Acestea sunt întrebările principale la care cetățeanul trebuie să aibă un răspuns clar”, susținea avocatul Eduard Digore, atunci când a u depus recursurile la CSJ.

Acum 6 zile, pe 6 decem­brie 2016, Cur­tea de Apel Chi­și­nău a men­ți­nut, fără modi­fi­că­ri, hotă­rârea Jude­că­to­ri­ei sect. Cen­tru din 2 decem­brie, prin care cere­rea de che­ma­re în jude­ca­tă a CEC-ului, depu­să de 143 de cetă­țe­ni din dias­po­ră,  a fost res­pin­să.  Magis­tra­ții Nata­lia Sim­ciuc, Iulia Cim­poi și Vic­tor Pru­tea­nu de la Cur­tea de Apel Chi­și­nău nu au recu­nos­cut ast­fel fap­tul că ale­gă­to­ri­lor din stră­i­nă­ta­te le-a fost încăl­cat, la 13 noiem­brie, drep­tul la vot.