CSM atenționează instanțele să nu depersonalizeze nemotivat hotărârile judecătorești

Deși a intrat în vigoare încă în noiembrie 2017, după protestele jurnaliştilor și a membrilor societății civile, Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul instanțelor nu este respectat. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) atenționează instanțele judecătorești din R. Moldova asupra respectării prevederilor Regulamentului în cauză, printr-un demers transmis pe 22 februarie, curent.

În documentul transmis instanțelor judecătorești se arată că CSM „este deseori sesizat despre nerespectarea instanțelor judecătorești a prevederilor regulamentului”. CSM subliniază că în hotărârile judecătorești publicate pe portalul național a instanțelor judecătorești  sau pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, nu trebuie să fie ascunse: numele părților la proces, informațiile despre instanță, denumirea persoanelor juridice.

Urmează a fi depersonalizate doar: numele minorilor, patronimicul, locul și data nașterii persoanelor, domiciliul și/sau reședința, numărul de telefon, codul personal (IDNP), datele despre starea de sănătate, rechizitele bancare, numărul de înmatriculare a automobilului, codul personal de asigurare medicală și socială, precum și alte date conform Legii nr. 133 din 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

„Scopul portalului național al instanțelor de judecată și cel al paginii web a Curții Supreme de Justiție îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru asigurarea comunicării între cetățeni și instanțele de judecată, publicarea hotărârilor judecătorești fiind efectuată întru realizarea principiului echității proceselor judiciare și urmărește asigurarea accesului liber la informații al cetățenilor și a transparenței activității instanțelor de judecată”, se arată în documentul semnat de Victor Micu, președintele CSM.

Regulament aprobat de CSM pe fundalul protestelor jurnaliștilor

În luna februarie 2017, hotărârile judecătorești de pe Portalul instanțelor naționale de judecată nu puteau fi căutate după numele și prenumele inculpaților sau părților pe dosar. Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești și-a argumentat decizia de a elimina opțiunea respectivă din motorul de căutare prin faptul că astfel ar proteja datele cu caracter personal, deoarece există solicitări din partea cetățenilor, deși niciun reprezentat al Ministerului Justiției nu a putut spune câte plângeri au fost depuse de cetățeni, care este numărul și numele lor. După presiunile făcute de societatea civilă, care a cerut acces la informațiile de pe portalul instanțelor naționale de judecată, pe 14 februarie 2017 la secțiunea „agenda ședințelor” a fost introdusă căsuța de căutare în baza numelui și prenumelui părților pe dosar. 

Prin Hotărârea CSM din 10 octombrie 2017, Plenul CSM a aprobat Regulamentul privind modul de publicare a hotărîrilor judecătoreşti pe portalul naţional al instanţelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Deși pe ordinea de zi era propus spre aprobare regulamentul propus de Centrul pentru protecția datelor cu caracter personal și secretariatul CSM, care conținea mai multe prevederi ce îngrădesc accesul la informațiile în final, s-a votat un alt regulament, propus de Curtea Supremă de Justiție. Între timp, zeci de jurnaliști, activiști civici și avocați protestau la sediul CSM, împotriva votării regulamentului inițial, propus de CSM.

Regulamentul privind modul de publicare a hotărîrilor judecătoreşti pe portalul naţional al instanţelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție a fost publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova din 24 noiembrie 2017.

Pe 25 ianuarie curent, Centrul Național Anticorupție a constatat, în cadrul unui studiu privind hotărârile judecătoreşti pe infracţiunile de corupţie adoptate în anii 2013 – 2017, că depersonalizarea hotărârilor judecătorești pe infracţiunile de corupţie fără a motiva necesitatea, afectează accesul liber al cetățenilor la informaţia cu privire la înfăptuirea justiţiei şi transparenţa activităţii instanţelor de judecată pe această categorie de dosare.

Citiți și: Lecţia românească de protecţie a datelor cu caracter personal sau cum jurnaliştii din România au acces la probe din dosare penale