(doc) 24 de pagini din sentința motivată în dosarul Filat

O parte din sentința motivată din dosarul Filat a fost făcută publică pe site-ul Judecătoriei sectorului Buiucani. De acolo aflăm că ex-premierul condamnat la 9 ani de închisoare a fost învinuit și judecat pentru 64 de episoade în care ar fi primit remunerare ilicită de la Șor în bani, mașini, servicii avia și hoteliere din New York, Tel Aviv, Bruxelles, București sau Geneva. În ultimul său cuvânt, Filat a respins acuzațiile și a accentuat că bunurile au fost primite în perioada în care el nu deținea funcții în stat. În același timp, apărarea a invocat numeroase încălcări și inexactități în acuzarea procurorilor, întemeiate pe declarațiile lui Șor din autodenunț.

filat 1

Pe 27 iunie 2016, fostul premier, Vlad Filat, a fost condamnat la 9 ani de închi­soare cu exe­cu­ta­re

Deși toți actorii implicați în dosarul Filat au declarat că sentința motivată oferită părților de judecătoarea Galina Moscalciuc la câteva zile de la pronunțarea ei nu va fi publică, cel puțin până când pe dosar nu se va pronunța și Curtea de Apel Chișinău, surprinzător, zilele trecute, pe portalul instanțelor de judecată a apărut o parte din sentința motivată din dosarul Filat. Din cele 109 pagini făcute publice acum câteva zile pe portalul instanțelor de judecată, doar 24 sunt scrise, pe când majoritatea sunt foi albe, iar în unele cazuri, informația se repetă. Serviciul relații publice al Judecătoriei Buiucani ne-a explicat că volumul sentinței este unul foarte mare și din acest motiv au apărut probleme tehnice, dar ne-a asigurat că în scurt timp problema va fi rezolvată. În paginile disponibile, numele persoanelor, ale instituțiilor bancare sau ale companiilor invocate în dosar sunt șterse, dar unele dintre acestea pot fi deduse, fiind legate de cele expuse de Ilan Șor în autodenunțul său din 15 octombrie 2015.

Procurora Adriana Bețișor nu a răspuns la telefon pentru a explica cum a fost posibil ca o parte din sentință să fie făcută publică, pe când la biroul de avocați care apără interesele fostului premier am fost informați că Igor Popa este plecat peste hotare și nu ne va putea răspunde. Am fost asigurați că Cristina Bancu va fi anunțată despre solicitarea noastră, iar ulterior ne va contacta la numărul de telefon pe care l-am lăsat. Aest lucru nu s-a întâmplat până la închiderea ediției.

Probele acuzării

Instanța a constatat că ex-premierul Vladimir Filat, fiind în funcție de demnitate publică, a pretins, primit și extorcat „bunuri ce nu i se cuvin, în proporții deosebit de mari”. În acest sens, procurorii au enunțat o listă cu zeci de remunerări ilicite, care ulterior au fost contestate de avocați. Principalul argument al apărării a fost faptul că majoritatea pretinselor influențe exercitate de Filat sau a bunurilor care au intrat în posesia sa au fost primite de acesta după ce a fost demis din funcția de prim-ministru, la 5 martie 2013. Respectiv, acesta nu mai era persoană de demnitate publică.

Instanța a constatat că Filat, la începutul lunii aprilie 2013, adică imediat după ce a fost demis din funcția de prim-ministru, a pretins de la Ilan Șor (n.r. – numele este ascuns) și a primit prin insentinta-filat

termediul unui mijlocitor un automobil în valoare de peste 1,2 milioane de lei, „în vederea neîndeplinirii atribuțiilor ce-i reveneau conform funcției deținute de prim-ministru…”. În fapt, Filat, deși cunoștea că statul deține 56,13% din acțiunile Băncii de Economii SA și că există un deficit financiar de aproximativ un miliard de lei, situația la începutul lui 2013, „a acceptat intenționat preluarea fictivă a datoriei respective” de către o companie, al cărei nume este ascuns, cu care a fost semnat un „Contract general de cesiune din 18.03.2013” în sumă de circa 940 de milioane de lei, „fără a reacționa în vederea protejării proprietății statului și a cetățenilor R. Moldova”.

Ulterior, între iunie-septembrie 2013, Filat ar fi pretins și primit, cel mai probabil de la Șor, deși numele persoanei vizate este secretizat, două automobile în sumă totală de peste 3 milioane de lei. Aceste bunuri au constituit recompensa pentru ca Filat să-și exercite influența asupra persoanelor cu funcție de demnitate publică și a persoanelor publice din cadrul Guvernului R. Moldova, a unui membru al Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice în vederea determinării acestora să organizeze, să susțină și să desfășoare emisia suplimentară de acțiuni la Banca de Economii SA, fără participarea statului, condiționându-l pe Ilan Șor „cu impunerea procurării acțiunilor emise de către companiile gestionate de acesta”. De acest fapt amintește și cel din urmă în autodenunțul din octombrie 2015. Atunci Șor scria: „În iunie-septembrie 2013, Vlad Filat, într-adevăr, a făcut posibil ca noi să primim pachetul de acțiuni de control la BEM, anunțându-mă că în privința emisiei suplimentare de acțiuni a căzut de acord cu premierul de atunci, Iurie Leancă”.

În același document se spune că Filat, „manifestând aceleași intenții infracționale”, a pretins și a primit alte trei automobile prin intermediul unor intermediari, în valoare de peste 3 milioane de lei.

Procurorii au constatat și că în septembrie 2013-mai 2014, Filat, însoțit de alte persoane, a beneficiat de servicii de transport aerian în sumă de 1 166 189 milioane de lei, fapt ce „constituie remunerație ilicită”, acordată de Ilan Șor, deoarece primul și-a asumat obligația să asigure protejarea activității de întreprinzător a unui SRL al celui din urmă și scutirea acestuia de controale.

De asemenea, se stipulează că Filat ar fi primit în folosul fiului său, de la Șor, peste 1,1 milioane de lei pentru achitarea serviciilor hoteliere în Elveția (Geneva) și New York (SUA), dar și un ceas, Richard Muller, de peste 2 milioane de lei.

Adriana Bețișor pune în geantă sentința din dosarul Filat

Adriana Bețișor pune în geantă sentința din dosarul Filat

O altă infracțiune invocată de procurori este primirea de către Filat, în martie 2013, a unui card bancar cu mijloace financiare de 162 182 de mii de euro, pentru că i-ar fi promis lui Șor să influențeze factorii de decizie din cadrul Serviciului Fiscal de Stat (n.r) și, respectiv, Ministerul Finanțelor (n.r.), „care au revenit pe linie politică” PLDM-ui (n.r.), al cărui președinte este”, pentru ca acestea să nu inițieze verificări neîntemeiate la un SRL al lui Șor.

Procurorii afirmă că, drept urmare a influenței „ilegale” a lui Filat asupra persoanelor cu demnitate publică din Guvern, dar și asupra fostului șef al Cancelariei de Stat, la 4 septembrie 2013, Comisia Națională a Pieței Financiare a înregistrat emisia suplimentară de acțiuni la SA Banca de Economii (n.r.), astfel interesele statului fiind prejudiciate cu 80 249 700 de lei.

În sentință se stipulează și alte sume pe care le-ar fi estorcat Filat de la Șor și care au fost transferate prin intermediul mai multor companii, cu conturi deschise în România, Marea Britanie, Letonia, Seychelles sau Belize. Este vorba de zeci de tranșe și operațiuni bancare. În total, Filat ar fi pretins și primit personal sau prin intermediari bunuri și servicii în valoare de 798 milioane de lei, se menționează în acuzarea procurorilor, disponibilă în sentința motivată.

Vedeți mai jos învinuirea adusă lui Filat de procurori în nu mai puțin de 64 de episoade în care ex-premierul este acuzat că ar fi primit remunerare ilicită de la Ilan Șor.

Filat: ultimul cuvânt

În sentință se spune că Filat nu a făcut niciun fel de declarații pe parcursul examinării dosarului, acesta declarând că nu va vorbi „până când cauza penală intentată în privința sa nu va fi examinată în ședintă de judecată publică”. Totuși, acesta a acceptat să vorbească la 27 iunie 2016, când i s-a oferit ultimul cuvânt. La acea dată, ex-premierul s-a revoltat că, la 13 octombrie 2015, Ilan Șor a depus un autodenunț în volum foarte mare nu la procuratură, ci la sediul său, precum și că a doua zi au fost audiați la domiciliu martori afiliați lui Șor.

Vlad Filat, ultimul cuvânt:

„Cum s-a putut întâmpla ca, pe data de 13 octombrie 2015, să înceapă tot acest proces, iar pe data de 15 octombrie, deci la o zi jumătate, deja în Parlamentul R. Moldova, toate aceste informații care au fost oferite în acest autodenunț calomnios să fie instrumentate, să fie probate și să fie prezentate într-o procedură legală de către procurorul general, cerându-se ridicarea imunității și arestarea!? De fapt, și lucrul care s-a întâmplat cu încălcarea multor prevederi legale pe parcursul câtorva ore. Deci, acest element demonstrează clar că nu este vorba de un dosar penal, de un proces de administrare a probelor, este evident că e vorba despre un dosar politic cu scopul bine determinat de a fi izolat de societate și de a obține scopuri imediate sau pe termen mediu, inclusiv politice.”

Filat spune că rechizitoriul demonstrează „neprofesionalismul și tendențiozitatea permanentă care a fost făcută sau demonstrată de acuzare”, dar că această declarație a sa nu a fost atașată la materialele cauzei. Acesta califică drept ilegale atât caracterul închis al ședințelor, cât și interdicțiile de comunicare cu presa în perioada urmăririi penale, dar și în instanța de judecată.

Referitor la învinuirile de corupere pasivă, Filat a declarat că la baza acestora stă doar un automobil, despre care acuzarea afirmă că i-ar fi fost oferit pentru a acționa într-un fel sau altul și ar demonstra o posibilă implicare a sa în influențarea cesiunii de creanțe de la Banca de Economii (n.r). Acesta a respins acuzațiile și a invocat faptul că un prim-ministru „nu administrează procese, dar coordonează activitatea instituțiilor, iar administrarea și responsabilitatea ce ține de gestiune aparține persoanelor concrete, miniștrilor și altor persoane care dețin funcții de delegare”.

Filat și-a argumentat poziția prin declarațiile unui martor care ar fi spus în instanță că a primit o informație de la el, pe care a luat-o drept indicație de a se întâlni cu un reprezentant al unei bănci din F. Rusă. Filat invocă faptul că această informație nu a venit de la el, ca prim-ministru, ci de la Comitetul de Stabilitate Financiară, „acolo unde este și guvernatorul BNM și ministrul Finanțelor și toate instituțiile responsabile de acest domeniu”. Filat a mai declarat că dacă erau acceptați martorii apărării, persoanele care au luat decizia propriu-zisă, aceștia aveau să confirme spusele sale. În același timp, el a negat faptul că instituțiile care vegheau sistemul bancar erau politizate, precum și acuzațiile că a pretins bunuri de la Șor. Referitor la mașina ce i-a fost transmisă de Șor în mai 2013, Filat a declarat că aceasta a fost un cadou la ziua sa de naștere, acceptat „greșit”, dar că s-a întâmplat după ce a fost demis din funcția de prim-ministru, când nu deținea vreun alt post public. Filat a negat și orice acuzație de trafic de influență, afirmând că majoritatea martorilor au declarat că „nu s-au întâlnit niciodată cu dânsul și nici nu-l cunosc”. În ce privește alte trei automobile oferite de Șor, Filat a explicat în fața instanței că scopul era crearea unei companii de pază, dar că nu le-a folosit vreodată. Emisia acțiunilor, a declarat Filat, a fost una dintre soluțiile formulate de o comisie parlamentară și a fost votată în plenul Parlamentului, iar documentele au fost avizate de BNM și aprobate de Comisia Națională a Pieței Financiare.

Ex-premierul a negat orice influențe asupra conducătorilor unor instituții de stat, estorcarea unor cadouri, iar despre ceasul de 2 mln de lei a declarat că de „existența acestuia” a auzit doar în rechizitoriu. Referitor la acuzațiile privind sumele obținute de la Șor, pe care le-ar fi transmis copiilor săi în Elveția, Filat a spus că trebuie probat faptul că le-a cheltuit anume fiul său. Inculpatul a respins și acuzațiile precum că zborurile enunțate de procurori, la Paris, Tel Aviv sau Kiev, ar fi condiționate de influența sa politică. El menționează că acestea nu au fost făcute în scopuri personale, ci pentru deplasarea unor delegații oficiale, iar discuții despre contra-plată cu Ilan Șor nu a avut, ultimul nesolicitând plăți. Totodată, Filat spune că este gata să plătească pentru ele la prima solicitare.

În ultimul său cuvânt, Filat a calificat pedeapsa de 19 ani, cerută de procurori, drept una „lipsită de umanitate”, iar referitor la confiscarea averii a menționat că „nu-i este clar cum a fost stabilită suma prejudiciului”. A indicat că are 3 copii, 2 dintre care sunt minori, casa este din 2000, iar alte active le-a obținut în 1994, acestea fiind „muncite”.

Vedeți aici ce a declarat Filat la 27 iunie, în ultimul său cuvânt:

Argumentele apărării

Apărătorii ex-premierului au invocat în instanță că învinuirea nu este una clară, concretă, previzibilă și nu corespunde legislației în vigoare, iar declarațiile lui Ilan Șor nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece au fost administrate cu încălcarea art. 6 CEDO. Apărarea a declarat că „este irațională” indicarea faptului că Vlad Filat a comis acte de corupere pasivă în legătură cu atribuțiile de serviciu privind funcția de prim-ministru, pe când în momentul primirii automobilului acesta nu mai ocupa funcția respectivă. Avocații mai semnalează că nu a fost demonstrat faptul estorcării bunurilor, acesta bazându-se doar pe declarațiile lui Șor. Cu referire la învinuirile de trafic de influență, avocații ex-premierului au declarat în instanță că emisia suplimentară la BEM a fost o soluție optimă la acel moment, iar acuzarea nu a adus probe precum că în acest fel „s-a creat un pericol pentru bunul mers al activității unui organ de stat, unei instituții sau organizații publice”. Aceștia susțin că nu s-au adus dovezi nici pentru determinarea daunelor interesului public prin răscumpărarea creditelor și gajurilor aferente BEM. Referitor la contextul pretinderii și primirii unor remunerații ilicite, avocații afirmă că nu sunt indicate datele când ar fi fost săvârșite aceste infracțiuni.

Igor Popa avocat Filat

Igor Popa, unul dintre avocații lui Vlad Filat

Avocații au invocat că procesul-verbal de ridicare, precum și ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a unui automobil, pus sub sechestru la 19 octombrie 2015, nu există în lista probelor de acuzare.

De asemenea, apărarea susține că în lista probelor lipsesc mai multe acte, printre care procesul-verbal de ridicare de la BEM a rulajelor bancare pe două conturi de card, pe când instanța a admis proba respectivă. Mai mult, se stipulează că în materialele dosarului penal nu se regăsește o ordonanță de anexare a documentelor consemnate în procesul-verbal din 26 octombrie 2016, când a fost ridicată corespondența poștală dintre Vlad Filat și Ilan Șor.

Cât privește faptul că, în martie 2013, ar fi primit un card bancar cu mijloace financiare de 162 186, 35 de euro, în contextul unei remunerări ilicite, apărarea afirmă că în rechizitoriu nu a fost prezentată vreo probă de pretindere de către Filat a acesteia. Un alt moment, considerat ilegal de apărare, este cel că la baza perchezițiilor efectuate la domiciliul inculpatului, când a fost ridicat un card bancar, nu au fost prezente presupuneri rezonabile, deoarece motivele invocate la 15 octombrie 2015, în ziua reținerii, au fost valabile doar pentru perchezițiiile din acea zi și pentru eliberarea unui mandat de arest.

Cu referire la un alt card bancar emis pe numele titularului de o bancă comercială din R. Moldova, apărarea invocă că în unele acte procesuale ultima cifră este 3, pe când în altele 8, ceea ce ar pune la îndoială pertinența probei.

Sunt contestate acuzațiile precum că fostul premier ar fi pretins mijloace financiare, deoarece în „majoritatea cazurilor acestea erau puse în circuit cu mult înainte decât presupusa pretindere și primire”.

„În context, nu se poate admite situația incriminării lui Vladimir Filat (n.r.) pretinderii de bunuri, a căror mișcare în conturi, în aceeași sumă, avea loc de acum înaintea pretinderii. În fapt, au fost efectuate transferuri de mijloace financiare de pe un cont pe altul și de la o companie la alta fără o justificare economică, dar și fără o legătură logică sau juridică cu presupusele fapte de pretindere și primire a unor remunerații ilicite”, se stipulează în sentința motivată.

Cițiti aici poziția avocaților lui Filat:

Șor a descris biroul lui Filat

540-ilan-sor

Ilan Șor

În cele 24 de pagini din sentința motivată din dosarul Filat disponibile se regăsesc și declarațiile lui Ilan Șor. Acesta le-a spus judecătorilor că l-a cunoscut pe Filat la sfârșit de 2008, început de 2009 și că a avut cu acesta atât relații personale, cât și „de serviciu”. Șor a declarat magistraților că îi acorda bani, mașini, îi achita zboruri lui Filat sau apropiaților lui, prin intermediari, și că de procedură se ocupau subalternii săi, cărora le solicita să facă acest lucru. Totodată, primarul de Orhei a declarat că zborurile de care a beneficiat Filat au avut loc în perioada 2010-2015 și că „despre achitarea lor niciodată nu a mers vorba”. Cât despre bani, Șor a declarat că în 2013 au fost emise două carduri bancare de care s-ar fi folosit copiii lui Filat. Șor a menționat că din partea fostului premier veneau des solicitări, ultimul cadou oferit acestuia fiind un ceas (Richard Muller) pe care Filat i l-ar fi transmis fiului său. Despre banii cash, Șor a precizat că aceștia au fost dați în mai multe localuri, inclusiv în biroul ex-premierului de la sediul PLDM, unde intra, de obicei, prin ușa din spate. Șor a descris și biroul, precizând că are formă pătrată, la intrare erau două fotolii, în partea dreaptă o canapea și în partea stângă un dulap. În numerar, Șor a spus că i-a oferit lui Filat aproximativ 25 milioane USD și 20 milioane de lei, iar banii proveneau din creditele pe care el le lua de la instituții financiare. Totodată, primarul de Orhei a mai spus că era cu Filat în relații amicale, „o relație între un om de afaceri și o persoană cu funcții de conducere”. Acesta a precizat că nu s-a adresat în instanță pentru a reclama faptul că Filat ar fi făcut presiuni asupra sa deoarece „înțelegea la acel moment că dacă se adresează, acest fapt va duce la distrugerea afacerii sale”. Un alt martor audiat a fost asistenta lui Ilan Șor, care a confirmat spusele șefului său, precizând că a organizat zboruri și a rezervat hoteluri pentru Filat sau fiul său în Bruxelles, Paris, Tel Aviv, Nisa, București, New York sau Geneva. Totodată, ea a declarat că nu s-a întâlnit niciodată cu Filat. Un alt martor audiat a confirmat faptul că a fost la o bancă pentru a lua două carduri bancare și că a înregistrat, la cererea lui Filat, mai multe automobile. În total, în instanță au fost audiați nu mai puțin de 15 martori.

Vedeți aici declarațiile martorilor:


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

10 comentarii

  1. slava

    Conteaza sa-si primeasca pana la urma anii. Adica, deja are 9 de stat, si cum se incheie acest dosar, o sa figureze in altul, deja pentru spalari de bani!

  2. Dracon

    Si ce folos din aceste 24 de foi? Mai bine primea 24 de ani si erau prezentate 9 pagini din sentinta.

  3. Иван

    Filat a primit aproape 1 miliard de lei mita si pledeaza nevinavat ! El este un infractor foarte periculos,intradevar merita 19 ani,poate si mai mult.

  4. alex kooper

    Inca 10 anisori macar, deoarece uitativa cita materie cum a furat.Dar la ceia ce nu se poate dovedi cum a furat inca din anii 90 …..

Leave a Reply to alex kooper Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *