„Suntem gata să vorbim cu voi în limba voastră”. Cum trăiește Transcarpatia și cine obține pașapoarte ungare
În regiunea Transcarpatia este un oraș regional – Beregovo, care în secolul al XX-lea a reușit să schimbe șase „cetățenii” și să facă parte din șase state. Din această cauză un turist poate să nu perceapă acest oraș ca pe unul ucrainean. Aici, aproape toate anunțurile sunt dublate în limba maghiară, pe case sunt atârnate steaguri ungurești, iar la televizor sunt difuzate posturi de televiziune din Ungaria. Anume aici a avut loc un scandal câteva luni în urmă – o persoană a înregistrat un video cu o ceremonie la Consulatul Ungariei din Beregovo, în cadrul căreia au fost înmânate paşapoarte ungurești. În acel video, noii cetățeni ai Ungariei, care sunt și cetățeni ai Ucrainei, cântă imnul maghiar și depun jurământul de credință față de statul ungar. În răspuns la acel video, Kievul a expulzat consulul ungar din Transcarpatia.
Această situație reprezintă doar unul dintre multiplele episoade ale relațiilor tensionate dintre Budapesta și Kiev. Ungaria își sporește în mod constant prezența în Transcarpatia, explicând acest lucru prin sprijinul acordat minorității naționale ungare. La Kiev, mai ales după evenimentele din 2014, se vorbește cu prudență despre un eventual focar de separatism și expansiunea maghiară în regiune. Hromadske a mers în Transcarpatia pentru a afla dacă fricile respective sunt justificate.
Orașul celor șase state
În Beregovo, ca și în multe alte orașe și sate stabilite lângă hotarul din Transcarpatia, s-a format un mediu multinațional. Aici trăiesc maghiari, ucrainieni, ruteni și romi, care vorbesc limba maghiară. Din punct de vedere istoric, Beregovo era un oraș maghiar. În 1919 a fost ocupat pe o perioadă scurtă de România, apoi a făcut parte din Cehoslovacia, iar în 1938 a revenit din nou în componența Ungariei. În 1944, ca și toată Transcarpatia, Beregovo a devenit parte a URSS. După prăbușirea Uniunii Sovietice în Transcarpatia au început să se discute despre obținerea autonomiei. Consiliile locale din Muncaci (Mukacevo) și Beregovo au inițiat desfășurarea unui referendum, în baza Legii URSS din 3 aprilie 1990, „Privind soluționarea retragerii din URSS a unei republici unionale.”
Susținătorii autonomiei au adus drep exemplu Crimeea care, în ianuarie 1991, a obținut un statut special în cadrul RSS Ucraineană. Referendumul din Transcarpatia a avut loc pe 1 decembrie 1991, când pe întreg teritoriul Ucrainei se desfășura referendumul cu privire la independență. 78% dintre locuitorii Transcarpatiei au pledat pentru obținerea autonomiei. Puterea centrală din Ucraina, care pe atunci se angajase să edifice un stat independent, nu a recunoscut însă rezultatul referendumului. Cu toate acestea, după destrămarea Uniunii, referendumuri asemănătoare au avut loc și în alte regiuni, însă rezultatele lor, la fel, au rămas doar pe hârtie.
Dar chiar și fără referendum și recunoaștere oficială a autonomiei, Transcarpatia se consideră drept o regiune specifică. În mare măsură, acest lucru este influențat de faptul că ei se află la hotar – Ujhorod este mai aproape de 11 capitale europene în comparație cu Kiev-ul. Transcarpatia este separată de Kiev atât geografic – de către Carpați – cât și mental. Nu întâmplător restul Ucrainei este adesea numit aici – „pământ mare”.
La câștig – cu pașaport ungar
Cel mai simplu mod de a ajunge la muncă în Ungaria sau mai chiar mai departe este obținerea unui pașaport maghiar. Budapesta a anunțat în 2015 că în tot acest timp, 125.000 de persoane au obținut pașapoartele lor. Ungaria a simplificat șapte ani în urmă procedura privind obținerea pașaportului pentru conaționalii din străinătate. Solicitantul trebui doar să demonstreze faptul că strămoșii lui locuiau pe teritoriul Transcarpatiei până în 1944. În primii ani, pașaportul putea fi obținut, practic, de orice locuitor din aceasta regiune, apoi Ungaria a început să controleze mai atent acest proces. Cu toate acestea, pentru mulți locuitori ai Transcarpatiei, dovedirea legăturii lor istorice cu Ungaria nu reprezintă o problemă. De multe ori ei nu renunță nici la pașaportul ucrainean, dar nimeni nu afișează acest lucru – mai ales după ultimele evenimente, când site-ul Mirotvoreț a început să publice lista persoanelor, care au obținut pașapoarte ungurești.
Unii pensionari se înregistrează în Ungaria pentru a putea primi pensia locală – în jur de 500 de dolari, adică de zece ori mai mare decât pensia minimă din Ucraina. Mass-media din Transcarpatia a scris că în 2016 au fost înregistrați cel puțin 10.000 de oameni din această categorie. Însă Guvernul ungar monitorizează plățile sociale – și dacă o persoană nu locuiește în Ungaria, ele pot fi anulate. Prin urmare, cei care merg după pensie, încearcă să trăiască pentru ambele țări și își manifestă participarea la viața Ungariei – de exemplu, prin faptul că participă la exercițiile electorale.
Bani pentru toți
Datorită faptului că în Transcarpatia în secolul XX s-au schimbat șase țări, oamenii de aici au învățat să trăiască pașnic unul cu celălalt și să profite de faptul că trăiesc lângă frontieră. Pe lângă faptul că, într-adevăr, pentru locuitorii acestei regiuni nu este o problemă să meargă în Europa ca să servească o cafea, această regiune este, pe deasupra, finanțată suplimentar de guvernul ungar.
În 2015, Budapesta a propus un pachet social de asistență Transcarpatiei în legătură cu situația economică și socială precară din Ucraina, cauzată și de războiul din Est. 60 de milioane de dolari au fost alocaț în ultimii doi ani pentru diferite proiecte din Transcarpatia – aceasta sumă este reprezintă a șaptea parte a bugetului regional. Ungaria a pregătit pentru 2019 în planul bugetar 11 milioane de de euro pentru maghiarii transcarpatini, deși inițial această sumă a fost de două ori mai mică. Budapesta asigură că sprijinul pentru maghiarii transcarpatini va crește.
„Toți transcarpatini beneficiază într-un fel sau altul de acest ajutor. De exemplu – drumurile, sau un alt exemplu recent – acordarea vaccinului împotriva difteriei, oferit de Ungaria. Toți copiii transcarpatini, nu doar de etnie maghiară, au fost vaccinați. De infrastructura Transcarpatiei se folosesc toți oamenii de etnii diferite. Acesta este un ajutor semnificativ”, spune Dmitri Korbinskii, locuitor în Beregovo.
Politica Ungariei privind susținerea conaționalilor din străinătate nu trece în zadar. Atât Transcarpatia, cât și fostele regiuni maghiare din România, Serbia și Slovacia votează fidel pentru partidul Fides al lui Viktor Orban. La ultimele alegeri parlamentare din aprilie curent, maghiarii transcarpatini au votat aproape în unanimitate pentru Orban. Deși în cazul dat era vorba doar de 398.000 de oameni, după anunțarea rezultatelor, Viktor Orban a mulțumit în mod special maghiarilor din străinătate care „au contribuit la apărarea Ungariei”. La nivel local, partidul Societatea culturii maghiare din Transcarpatia (SCMT) obține un sprijin stabil. La alegerile regionale a primit 40.000 de voturi și 8 mandate în consiliul regional. Localitățile care se află în zona de frontieră oferă cel mai mult sprijin acestui partid.
Asistența financiară pe care Ungaria o acordă acestei regiuni îi oferă dreptul de a dicta condițiile de existență. Adesea, acest lucru provoacă tensiuni dintre Kiev și Budapesta. Ministerul Apărării a decis, în 2018, dislocarea în regiunea Beregovo a batalionului nr.128 al Forțelor Armate din Ucraina. Ungaria s-a opus acestei decizii. Potrivit locuitorilor, primarul orașului Beregovo era gată să scoată oamenii în stradă la proteste împotriva acestei decizii și că aproape toți maghiarii care locuiesc aici erau să iasă. Dar, în cele din urmă, ministrul de externe ucrainean, Pavel Klimkin, și Peter Szijjarto, șeful diplomației ungare, au ajuns la anumite „înțelegeri” cu privire la subiectul dislocării brigăzii. „Înțelegerea” respectivă a avut loc atât la nivel înalt, cât și la nivel local. La proteste nu a ieșit nimeni.
„Cu siguranță Ungaria este interesată de viața maghiarilor din străinătate, inclusiv de cei transcarpatini. Iar în ceea ce privește statul ucrainean, Transcarpatia este pentru Ucraina ca și regiunile Jîtomîr sau Hmelnîțkî. Kiev-ul crede că dacă această regiune a existat cumva toată aceasta perioada, înseamnă că și în continuare va exista la fel”, afirmă Korbinski, adăugând că e puțin probabil ca Ungaria să aibă un plan de anexare a Transcarpatiei, dar cu siguranță nu va renunța la prezența sa aici.
