Parlamentul European refuză să considere Rusia un partener strategic. Sancțiunile ar putea fi prelungite
Deputații Parlamentului European au convenit că UE ar trebui să rămână deschisă pentru impunerea nor noi sancțiuni Federației Ruse, în cazul în care aceasta va continua să încalce legislația internațională. Parlamentul European a adoptat o rezoluție în acest sens, cu votul a 402 europarlamentari, prin care a fost evaluată situația actuală a relațiilor politice dintre UE și Rusia.
Deputații europeni remarcă faptul că din 2015 au apărut noi tensiuni între UE și Rusia, inclusiv intervenția rușilor în Siria, dar și acțiunile agresive continue în Ucraina. Europarlamentarii subliniază totodată și sprijinul Rusiei pentru partidele anti-UE.
„Timpul pentru discuții diplomatice s-a încheiat. Există foarte puțin spațiu pentru cooperare, atât timp cât Rusia continuă să ocupe teritoriul Ucrainei și atacă alte țări europene”, a declarat raportoarea Sandra Kalniete.
Luând în considerație aceste încălcări ale dreptului internațional, deputații europeni subliniază că UE ar trebui să fie pregătită să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei, iar aceste sancțiuni trebuie să fie proporționale cu amenințările pe care le face Rusia. În decembrie 2018, statele UE au fost de acord să prelungească sancţiunile economice până la data de 31 iulie 2019.
Rezoluția adoptată de Parlamentul European subliniază și faptul că UE ar trebui să revizuiască Acordul de parteneriat şi cooperare cu Rusia. Astfel, relații mai strânse între UE și Rusia ar putea fi posibile doar dacă Rusia va implementa așa-numitele acorduri Minsk pentru a pune capăt războiului din estul Ucrainei și va începe să respecte dreptul internațional.
Deputații europeni condamnă și campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice ale Rusiei, care au drept scop creșterea tensiunilor în cadrul UE și statele ei membre.
Parlamentul European își reiterează și îngrijorarea cu privire la faptul că proiectul Nord Stream-2 ar putea spori dependența UE de aprovizionarea cu gaze rusești și ar putea amenința piața internă a UE.
