Orașul celor care așteaptă azil: zeci de mii de cetățeni azeri încearcă cu orice preț să prindă rădăcini în Europa

Material de pe Meydan TV
Numărul de solicitanți de azil politic din Azerbaidjan este comparabil cu populația unui mic oraș – peste 40 de mii de oameni. Atâția cetățeni azeri au depus cereri de azil în diferite țări ale lumii în ultimul deceniu. Fiecare dintre ei se confruntă cu o serie de riscuri – mulți devin victime ale înșelătoriilor și pierd sume mari chiar înainte de plecare; pe alții îi așteaptă deportarea și interogatorii chinuitoare ale serviciilor secrete acasă. Meydan TV descrie cu ce se confruntă oamenii, care vor cu orice preț să părăsească Azerbaidjanul și să ajungă în Europa.

Prietenii prietenilor

10 mii de euro l-a costat statutul de refugiat pe Mehman Ghasniv, care a plecat din Azerbaidjan patru ani în urmă.

După ce în 2014 a fost concediat pe nedrept, Mehman a început să caute cunoscuți să-l recomande la vreo firmă care ajută cu plecările peste hotare. În curând s-au găsit niște prieteni de-ai prietenilor săi, care l-au învățat cum să completeze corect chestionarul pentru a obține o viză și, de asemenea, i-au pregătit mai multe documente false. Aceste falsuri, i-au explicat ei lui Mehman, aproape că-i garantau obținerea de azil în Germania.

Printre documentele false era și certificatul privind faptul că Mehman, chipurile, a făcut parte dintr-un partid de opoziție, iar despre celelalte documente el a preferat să nu vorbească.

În costul serviciilor intra și căutarea locului de muncă pentru client: „Mi-au promis că vor găsi un loc de muncă în Germania pentru un an”, povestește Gasanov pentru Meydan TV.

Această promisiune nu a fost însă îndeplinită de prietenii prietenilor, iar Mehman a reușit să-și găsesască un loc de muncă fără ajutorul lui. Guvernul german a decis însă să nu îi ofere statutul de refugiat.

„Mi-au dat permis de ședere pentru câțiva ani datorită faptului că mi-am găsit de sine stătător un loc de muncă (până au fost examinate documentele), spune el.

Mehman este inginer, absolvent a celei mai prestigioase instituții de învățământ din Azerbaidjan – Academia petrolului. A găsit la timp un lucru după specialitate – inginer în sisteme de alimentare cu apă. Dacă nu și-ar fi găsit acest post, ar fi fost deportat.

În căutarea unei vieți mai bune

Numărul azerilor care se mută cu traiul în Europa este în continuă creștere. Evident, crește și numărul solicitanților de azil politic. Anul trecut 6 mii de persoane din Azerbaidjan au solicitat azil politic în diferite țări din Europa. Mai mult de jumătate din aceste persoane, 54%, și-au încercat norocul în Germania.

Potrivit directorului Organizației Obștești „Centrul azer de migrație” Alovsat Aliyev, apogeul migrației a fost în anul 2016. În acel an numai în Germania s-au adresat pentru refugiu 6 700 de azeri.

Directorul „Centrului azer de migrație” Alovsat Aliyev Foto: Meydan TV

Potrivit unui studiu, realizat de Centrul monitorizărilor sociologice, aproape toți respondenții, 91 la sută, au remarcat că în cercul lor există oameni care s-au mutat cu traiul și lucrul în străinătate din cauza situației social-economice grele din țara de origine. 58% dintre respondenți au numit principala cauză a emigrării salariile mici și nivelul jos al educației în Azerbaidjan, iar 22 la sută consideră principalul factor corupția. Ceilalți participanți la sondaj au numit sistemul eficient de protecție socială din Europa ca principalul motor al plecărilor.

Miile de oameni, doritori de a pleca în străinătate, sunt ca o mană cerească pentru tot felul de escroci, consideră directorul „Centrului azer de migrație”. Potrivit acestuia, cei mai mulți dintre azerii care au plecat în ultimii ani, au plătit sume mari firmelor de turism din țară. În astfel de cazuri, firește, nu este vorba de nici de un fel de aranjamente juridice. Angajații acestor companii de turism propun clienților să plătească sume de zeci de ori mai mari decât costul foilor turistice în schimbul promisiunii de a obține statut legal în Europa. Prețurile la astfel de servicii diferă. De obicei o viză pentru o singură persoană costă 2 mii de euro. În „pachetul de servicii” pot fi incluse biletele de avion, întâlnirea la aeroport și asistență în plasarea în tabăra de refugiați și în acest caz prețul crește. Mărimea cheltuielilor pentru întreaga familie poate ajunge la 20-30 de mii de euro. Mulți dintre cei care se hotărăsc să se mute în Europa, vând locuințele lor din Azerbaidjan pentru a aduna suma necesară.

„Oamenilor li se promite că vor primi statutul de refugiat, dacă vor plăti o anumită sumă. Și acesta este primul lucru care trebuie să-i pună în gardă”, spune Alovsat Aliyev, „Pentru că nimeni nu dă garanții, chiar dacă sunt colectate documentele originale, în deplină conformitate cu cerințele procedurale. Chiar cu o viză turistică omul poate să nu-i placă vameșului european și acela poate să-l trimită înapoi acasă”.

Potrivit acestuia, au existat mai multe cazuri în care clienții păcăliți au încercat să-i tragă la răspundere pe escroci.

„De obicei, poliția nu primește astfel de declarații, dar, recent, aceasta totuși a trebuit să rețină managerii unor firme. Dar peste câteva zile aceștia au fost eliberați, probabil, în schimbul unor mite”, spune Alovsat Aliyev.

Cu toate acestea, Aliyev nu se grăbește să-i califice pe toți cei, cărora nu li s-au îndeplinit promisiunile, drept victime: „Mulți se consideră înșelați, dar nu se adresează poliției, pentru că șederea temporară și chiar ilegală în Europa le convine mai mult decât viața în patrie. Unii reușesc foarte repede să-și „recupereze” cheltuielile, deoarece primesc indemnizații, își găsesc lucru necalificat ilegal”.

54 de pașapoarte, sau cum funcționează acest sistem

Cunoscuții lui Mehman Gasanov, așa numiții „vânzători de refugiu”, care i-au promis să-i „aranjeze totul” pentru 10 mii de euro, l-au asigurat că au oamenii lor în structurile de stat.

Mehman Gasanov, emigrat din Azerbaidjan în Germania Foto: Meydan TV

„Cei care m-au ajutat să vin aici mi-au spus că au legături în Ministerul de Interne și alte instituții din Azerbaidjan,  iar aceștia aveau ajutori direct în Germania. Când am venit aici, unul dintre ei s-a întâlnit cu mine”, își amintește Mehman

Persoanele implicate în aceste scheme ilegale nu se rețin în Azerbaidjan, acestea acționează în Germania. De exemplu, presa germană relatează, că în luna martie a acestui an a fost arestată o azeră, care a organizat ilegal sosirea în Germania a șapte oameni. În cadrul anchetei s-a constatat, în special, relația acesteia cu agențiile de turism din Baku, precum și suma pe care trebuia s-o obțină de la clienții lor – 32 de mii de euro.

Potrivit anchetei, pentru a intra în Germania, au fost utilizate diferite legende. Într-unul dintre cazuri suspecta a cumpărat clienților pachete turistice la Praga și i-a ajutat să depună actele pentru viză la Ambasada cehă din Azerbaidjan. Drept scop era indicată călătoria de nuntă. Din Praga, cetățenii Azerbaidjanului ajungeau în Germania, iar suspecta lua pașapoartele ambilor soți și i le întorcea în centrul pentru solicitanții de azil din orașul Bielefeld. Pentru aceste servicii femeia cerea 2 500 de euro.

În timpul percheziției la acuzată au fost găsite 54 de pașapoarte azere, iar poliția crede că numărul victimelor este și mai mare. Ancheta continuă.

Serviciul de migrație nu cere de la solicitantul de azil informația privind punctul pe unde anume acesta a intrat în Germania și sub un astfel de pretext solicitanților de azil le sunt luate pașapoartele, a explicat pentru Meydan TV Mehman Gasanov. Solicitanții de azil le spun celor de la serviciul de migrație că și-au pierdut documentele.

„Este dificil din punct de vedere psihologic”

Puțini emigranți nu sunt decepționați după ce se mută într-o țară nouă. Uneori obținerea de azil presupune ani de așteptare și oamenii trebuie să trăiască nu așa cum și-au visat: emigranții povestesc despre tabere închise cu un regulament aspru, camere supraîncărcate în cămine și chiar în buncăre subterane.

„De un an locuim într-o tabără de refugiați în apropiere de Amsterdam, în trei într-o cameră mică cu soția și fiica. Psihologic, este dificil”, – spune jurnalistul Tural Gurnanly, care s-a adresat cu o cerere de azil în Olanda.

Jurnalistul Tural Gurnanly cu familia. Foto din arhiva personală

Potrivit experților, la depunerea cererii de azil în Europa, majoritatea azerilor invocă persecutarea politică și aproape toți trișează în această privință. Potrivit statisticilor, autoritățile germane acceptă nu mai mult de 15 la sută din cererile depuse de către cetățenii azeri. Cei care primesc refuz, sunt deportați. În nouă luni ale acestui an au fost deportare 1 300 de persoane. Unii dintre deportați nu se dau bătuți: în 2017 s-au adresat repetat Guvernului german – 1 152 de azeri. Și numai 8,9 la sută dintre ei au primit acest statut.

Camera lui Tural Gurnanly dintr-o tabără de refugiați din Olanda, Foto din arhiva personală

Mulți deportați reacționează agresiv: au existat tentative de sinucidere, opunere poliției. În luna ianuarie a acestui an câțiva azeri deportați chiar au luat ostatici pe ofițerii serviciului de securitate și imigrare.

O nouă porție de probleme îi așteaptă pe deportați acasă. Activistul pentru drepturile omului Alovsat Aliyev spune că fiecare deportat este interogat de serviciile secrete: „Sunt întrebați pe cine dintre reprezentanții opoziției i-au văzut în Europa, despre activiști, despre ajutorul pe care-l trimit familiilor deținuților politici, despre cine organizează toate acestea și cine participă. Uneori, pentru a nu ajunge în spatele gratiilor, deportații dau mită poliției”.

În fotografie: Baku, Azerbaidjan. Octombrie 2018 / Meydan TV

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Lilian 007

    Dacă Angela Merkel a hotărât să umple Germania cu turci și azeri, apoi trebuie să le facă și moscheie. Să vedem ce v-a spune poporul german despre asta. Numai să nu fie prea târziu!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *