Kovesi: România trebuie să recupereze un miliard de euro din dosarele finalizate de DNA
Aproximativ un miliard de euro trebuie să intre în bugetul României în urma investigaţiilor Direcției Naționale Anticorupție din România (DNA), a declarat marţi, 6 martie, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, relatează Agerpres.
În cadrul unei conferinţe privind recuperarea prejudiciilor, Kovesi a declarat că în ultimii cinci ani, ca urmare a 992 hotărâri judecătoreşti, instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale de peste un miliard de euro.
„Deci practic vorbim de un miliard de euro, bani care trebuie să intre efectiv în bugetul statului, în urma investigaţiilor efectuate de DNA”, a spus Kovesi în cadrul unei conferinţe privind recuperarea prejudiciilor.
Kovesi a afirmat că trebuie pusă întrebarea dacă aceste hotărâri sunt sau nu executate şi care sunt impedimentele în cazul în care nu sunt executate. Șefa DNA a precizat că România are o legislaţie care, din punctul său de vedere, în ceea ce priveşte recuperarea prejudiciilor, confiscarea extinsă, este suficient de clară, este suficient de previzibilă, însă problema pentru care banii nu intră efectiv în bugetul statului ţine de modul efectiv în care se execută aceste hotărâri judecătoreşti.
Kovesi a mai adăugat că trebuie avut în vedere specificul investigaţiilor pe care le realizează DNA, fiind vorba de fapte de corupţie la nivel înalt, persoane cu funcţii importante sau care deţin „averi impresionante”, de aceea aşteptările în ceea ce priveşte recuperarea prejudiciilor sunt mai mari.
„Noi, ca procurori DNA, din această perspectivă ne-am îndeplinit atribuţiile, (…) mai departe este atribuţia organelor financiare. În urmă cu doi-trei ani urmăream procentul de executare efectivă a acestor hotărâri, era undeva la 10-11%, dar hai să ne imaginăm ce s-ar putea face în România cu un miliard de euro, dacă banii aceştia ar fi efectiv confiscaţi, pentru că sunt hotărâri judecătoreşti definitive care au putere de lege, deci nu putem să discutăm dacă vrem să le executăm sau nu vrem să le executăm”, a mai declarat şefa DNA.
Șefa DNA a precizat că hotărârile sunt trimise ministerului Finanţelor, instituţiilor care au competenţa de a le pune în executare și anume aceste instituții trebuie să vină şi să spună ce probleme au în a identifica toate hotărârile judecătoreşti și în a le executa efectiv.
„Îmi amintesc că în urmă cu trei-patru ani am avut această discuţie, cum să facem să confiscăm mai mult şi să indisponibilizăm mai mult? Şi iată că experienţa din ultimii ani arată că până în acest moment s-a reuşit. Dar haideţi să vedem ce se întâmplă cu banii indisponibilizaţi şi confiscaţi de justiţie. Atunci când vorbim de recuperarea prejudiciilor trebuie să avem în vedere că nu doar condamnarea poate să ducă la o prevenire a faptelor de corupţie. Şi în ultima perioadă se pare că mai mult recuperarea prejudiciilor şi confiscarea sumelor obţinute ilicit poate să ducă la acest rezultat”, a mai afirmat Kovesi.
Kovesi a declarat că atât ca procuror general, dar în special ca procuror şef al DNA, a considerat întotdeauna că recuperarea prejudiciilor constituie o prioritate. „La preluarea mandatului de procuror şef ne-am propus să înfiinţăm un compartiment de investigaţii financiare care a fost operaţionalizat în anul 2015, este un compartiment care este format din poliţişti, specialişti, este coordonat de un procuror, acest compartiment are ca principală atribuţie dublarea investigaţiei penale cu o investigaţie financiară, pentru a identifica bunurile şi valorile care pot fi sechestrate şi indisponibilizate”, a mai spus șefa DNA.
