FOTO, VIDEO/ Cum bisericile ortodoxe împart enoriașii acolo, unde aceștia sunt în minoritate

Material de pe Hromadske
Capul Patriarhiei Kievului Filaret a întreprins, după punerea sa în drepturi canonice, prima vizită în regiunea Ternopil. Vizita a fost programată încă în primăvară, când primele demersuri timide privind scoaterea anatemei și ideea cu autocefalia păreau doar promisiuni.

Filaret vine regulat o dată la câțiva ani în gegiunea Ternopil, care este avanpostul misionar al Patriarhiei Kievului, situat la frontiera cu lumea catolică și cea a ortodoxiei moscovite. Creștinii ortodocși de aici sunt în minoritate. În regiune sunt 804 comunități greco-catolice, 397 aparțin Patriarhiei Kievului, 116 Patriarhiei Moscovei și 161 Bisericii Autocefale Ucrainene (BAU).

Acum patriarhul Filaret, care deși nu este recunoscut de Patriarhia de la Istanbul, dar este cu siguranță un episcop legal, își vizitează credincioșii în cel mai complicat moment din punct de vedere al geografiei bisericești, această zonă fiind la granița Galiției și Volâniei. Aici se află Lavra Poceaev — centrul de pelerinaj, monahal și ideologic al ortodoxiei ruse în Ucraina.

În jurul Lavrei de mult timp s-a format un fel de „cerc ortodox”, în care intră mici sate, une enoriașii încearcă să clarifice continuu „cu cine să fie”?

Vizita patriarhului

După începerea războiului în Donbas, câteva parohii au trecut la Patriarhia Kievului. Motivul a fost refuzul preoților Bisericii Ucrainene a Patriarhiei Moscovei de a prohodi soldații morți în estul Ucrainei. Nu întotdeauna aceste tranziții au fost pașnice, de obicei disputele apar în situația în care în localitate există o singură biserică și aceasta trebuie împărțită.

În satul Kulikyv din regiunea Ternopil schimbarea jurisdicției s-a produs destul de pașnic. De la biserica nouă de lemn cu hramul Acoperământul Maicii Domnului până la poarta Lavrei Poceaev sunt doar 10 kilometri.

Noua biserică cu hramul Acoperământul Maicii Domnului din satul Kulikyv, regiunea Ternopil, 15 octombrie 2018. Foto: Alexandr Popenco/ Hromadsk

Pristolul din biserica veche, care a stat acolo aproape o sută de ani, a fost păstrat și instalat în noua biserica de lemn, Kulikyv, regiunea Ternopil, 15 octombrie 2018. Foto: Alexandr Popenco/ Hromadske

Paroh, capelan, protopop Andrei Liubuni, Kulikyv, regiunea Ternopil, 15 octombrie 2018. Foto: Alexandr Popenco/ Hromadske

Pe locul noii biserici, pe care a venit s-o sfințească Filaret, se afla un vechi locaș de aproape o sută de ani. Prima dată biserica a fost sfințită de mitropolitul Varșoviei Dionisie, capul bisericii Poloneze, când aceasta aparținea încă BOR. În anii douăzeci ai secolului trecut aici, de asemenea, se vorbea despre autocefalia bisericii, doar a celei poloneze. Când Volânia a trecut sub controlul puterii sovietice, biserica a devenit rusă, iar acum este ucraineană. De la biserica vechea aici a rămas doar pristolul, care a fost păstrat. De obicei pristolul este sfințit de către episcop, prin semnarea blatului în numele patriarhului. Acest pristol este semnat în numele Patriarhului Moscovei și al Întregii Rusii Tihon.

Pristolul din biserica veche s-a păstrat. El este semnat în numele Patriarhului Moscovei și al Întregii Rusii Tihon. Kulikyv, regiunea Ternopil, 15 octombrie 2018. Foto: Alexandr Popenco/ Hromadske

Patriarhul Filaret a oficiat prima liturghie în satul Kulikyv după ce a fost repus în drepturi. Câțiva episcopi, patruzeci de preoți și zeci de credincioși din satele din preajmă au asistat la serviciul divin. Acei locuitori ai satului, care au rămas în biserica Patriarhiei Moscovei, adică câteva familii, nu mai merg la această biserică, fiind nevoiți să meargă în satul vecin, sau la Lavră, care se vede din Kulikyv.

Patriarhul Filaret a oficiat prima liturghie în satul Kulikyv după ce a fost repus în drepturi și a sfințit o nouă clopotniță, 13 octombrie 2018. Foto: Patriarhia Kievului

În apropiere de satul Kulikyv se află satul Lișnea. Parohia de aici a trecut recent la Patriarhia Kievului. Clopotnița este mică, memorială: pe pereți atârnă plăci cu numele celor căzuți în război. Parohul, prin cumul și capelan, pleacă regulat în regiunile din est. El spune că vrea ca această biserică să devină un monument al celor pe care i-a răpit războiul și un loc de comemorare a lor. Aici vin familiile celor decedați. Preotul visează să construiască lângă lacul pitoresc și izvor, un centru de reabilitare pentru militarii ucraineni și o tabăra pentru copiii veteranilor. Aici a sosit și Filaret. La întâlnire au venit părinții, văduvele și copiii celor căzuți, precum și veteranii luptelor din diferite zone ale țării. Parastasul a devenit cel mai important eveniment cu participarea patriarhului.

Biserica din satul Lișnea. Parohia din acest sat a trecut recent la Patriarhia Kievului, regiunea Ternopil, 15 octombrie 2018. Foto: Alexandr Popenco/ Hromadske

Pe pereții bisericii atârnă plăci cu numele celor căzuți în timpul luptelor din Donbas. Aici vin familiile celor decedați. Lișnea, regiunea Ternopil, 15 octombrie 2018. Foto: Alexandr Popenco/ Hromadske

Al treilea punct al vizitei patriarhului a devenit centrul regional. În Ternopil el a sfințit temelia viitoarei Catedrale a Sfinților Împărați Constantin și Elena. Lăcașul va fi în stil bizantin și va fi dedicat mamei împăratului întemeietorului Constantinopolului. La momentul actual acest lucru este foarte important. La liturghia oficiată de patriarh au venit foarte mulți oameni.

Construcția viitoarei Catedrale Sfinții Împărați Constantin și Elena, Ternopil, 12 octombrie 2018. Foto: Alexandr Popenco/ Hromadske

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Kievului Filaret (în dreapta) a sfințit locul viitoarei Catedrale Sfinții Constantin și Elena, Ternopil, 12 octombrie 2018. Foto: Alexandr Popenco/ Hromadske

Retragerile Spirituale Ortodoxe

Nu departe de acele locuri, pe unde a călătorit Patriarhul Filaret, s-au adunat mii de adversari bisericești. La sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului de la Lavra Poceaev au venit pelerini din Herson, Odessa, Nikolaev, Vinnița, Kolomyia și Ivano-Frankivsk.

Istoria acestei mănăstiri, ca și întreaga istorie bisericească a acestor meleaguri, este un amalgam de jurisdicții, patriarhii și anateme. Lavra, care are ceva mai puțin de cinci sute de ani, a reușit să fie mănăstire greco-catolică, greacă, poloneză și moscovită. În timpul puterii sovietice în lavră rămăseseră doar câțiva călugări, iar pe teritoriul ei a funcționat un spital de psihiatrie. După declararea independenței Ucrainei, mănăstirea a rămas în posesia BOU a MP. Acum în lavră viețuiesc câteva sute de călugări. Aceștia se îngrijesc de bisericile vechi, sfințeniile păstrate acolo (icoane făcătoare de minuni, moaște și chiar amprenta Piciorului Maicii Domnului), gestionează o gospodărie imensă: în mănăstire există un hotel pentru pelerini, tiparniță, propria fermă și terenuri agricole.

Credincioșii din biserica principală a Lavrei Poceaev, regiunea Ternopil, 13 octombrie 2018. Foto: Alexandr Popenco/ Hromadske

La Sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului, în popor Pocroavele, la Lavră vin foarte mulți oameni. Una dintre cele mai populare sărbători în Ucraina, Pocroavele, este un motiv foarte important pentru practicarea retragerii spirituale. Oamenii se mărturisesc, se împărtășesc, discută cu parohul. Mulți vin în grupuri mici, organizate de către episcopi, preoți sau enoriașii.

Elena a adus cu ea din Herson 12 persoane. A recunoscut că au ajuns greu, deoarece vehiculul s-a stricat. Dar „Maica Precistă ne protejează. Ne protejează și de schismă, va proteja Lavra, va proteja biserica”, spune ea. Pelerinii răspund la toate întrebările legate de viitor și de o posibilă confruntare dintre biserici cu argumente religioase. Se pare, doar asta aud de la mentorii lor spirituali la fiecare liturghie.

Mai multe femeii din Nikolaev au petrecut șase ore și jumătate în Lavră, cu o pauză de patruzeci de minute pentru Drumul Crucii. Cu toate acestea nu se simte să fi obosit. Fiecare vine aici cu problemele și dificultățile sale. Nina vine la Lavră pentru a se lecui. Ea spune că-i trece durerea de cap. Poceaev într-adevăr poate fi numit centrul medicinii alternative. Oamenii beau apă din izvorul tămăduitor, cuprind clopotul, iar în farmacia mănăstirii pot fi cumpărate plante și tincturi din ele.

Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului de la biserica din Poceaev, regiunea Ternopil, 14 octombrie 2018. Foto: Alexandr Popenco/ Hromadske

O enoriașă din Nikolaev susține că Lavra trebuie să aparțină poporului. Așa spun mulți, fără a intra în subtilități ale dreptului bisericesc și ale politicii. Despre aceste subtilități și exemple din istorie, când ortodocșii au trebuit să apere lucrurile sfinte, povestește Mitropolitul Vladimir (în lume Viorel Moroz). El slujește în Poceaev din 1992 și ultimii 22 de ani în calitate de stareț al mănăstirii. Originar din Bucovina, dintr-o familie de țărani, Vladimir le vorbește enoriașilor despre unitatea cu Moscova, că aceasta este calea fără de alternativă pentru Biserica Ucraineană, subliniază că actualele drepturi ale BOU a MP sunt suficiente și nu este nevoie de autocefalie, repetă el în predicile sale.

Cuvintele mitropolitului le repetă Zaharie în vârstă de 11 ani, fratele Elisabetei, lui Macarie, Corneliu, Ciprian și Gavriil. Această familie ortodoxă cu mulți copii locuiește lângă mănăstire. Bunicul cântă în cor, mama lucrează în magazinașul din Lavră, tata slujește la biserica din satul vecin, iar Zaharie ajută în biserica din apropiere. Zaharie spune că de Pocroave s-a rugat pentru pace în Ucraina, pentru ca să se încheie războiul, care continuă deja de patru ani (o treime din viața sa).

Sora lui mai mare adaugă: „Ne rugăm, ca să nu fie luată Lavra, să fie ortodoxă autocefală”. Să fie independentă? — întreb. „Nu, să nu fie autocefalie”, se corectează fetița.

Ce este autocefalia și prin ce aceasta amenință lLvrei, copiilor și adulților de la Poceaev le povestește mitropolitul Vladimir. Cu câteva săptămâni înainte de Pocroave pe situl Lavrei a apărut o scrisoare-avertisment a vlădicăi.

Aceleași declarații le-a făcut și parohul Lavrei din Kiev. Dar oamenii într-adevăr nu se tem și vin, pregătiți de altfel, pentru orice. „Vă dați seama că noi suntem hotărâți să nu cedăm Lavra”, a terminat conversația noastră o pelerină din Odessa are a adăugat: „Eu am născut pentru Ucraina patru copii, iar dvs. ce ați făcut?”

Sfânta liturghie de Pocroave în biserica principală a Lavrei Poceaev, regiunea Ternopil, 14 octombrie 2018. Foto: Alexandr Popenco/Hromadske

Nu doar credincioșii BOU a MP se preocupă de soarta Ucrainei. Cu o zi înainte de această conversație soția preotului bisericii din satul Kulikyv a născut al patrulea copil. O fetiță.

Copiii de diferite confesiuni ortodoxe, ca și părinții lor, nu sunt înrăiți și se bucură de sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului, și se pare, că sunt gata să participe pașnic la liturghiile oficiate în aceleași lăcașuri sfinte. Ei nici nu s-ar fi gândit la această problemă, cine deține lăcașurile, dacă parohii nu le-ar vorbi permanent despre separare.

Saken Aimurzaev / Hromadske

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *