Dosarul „Georgia împotriva Rusiei”, pe ultima sută de metri la Curtea de la Strasbourg

Peste 700 de probe și mai multe volume – dosarul, care se află la Strasbourg mai bine de zece ani, intră în faza decisivă

„Dosarul nr. 2 Georgia – Rusia” — este numele dosarului audierea căruia a avut loc pe 23 mai la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Dosarul are ca obiect încălcări împotriva Georgiei și ale cetățenilor ei în timpul războiului din august 2008 și în perioada imediat următoare. După zece ani de examinare, la 23 mai a avut loc ultima ședință a Curții Europene pe dosar. Sentința urmează a fi pronunțată în câteva luni.

Potrivit Radio Libertatea, Ministerul Justiției al Georgiei a declarat, că partea georgiană a prezentat dovezi convingătoare, care îi permite să spere la un rezultat pozitiv.

Poziția Georgiei la Curtea de la Strasbourg

Georgia a acționat Rusia la Curtea de la Strasbourg pe 11 august 2008. Șase luni mai târziu, pe 6 februarie 2009, dosarul a fost completat cu precizări și probe. Prin decizia din 13 decembrie 2011, Curtea de la Strasbourg a acceptat oficial spre examinare sesizarea Georgiei.

Georgia acuză Rusia de încălcarea în timpul războiului din august a Articolului 8 al Convenției Europene. Mai exact, Georgia consideră că Rusia a încălcat în timpul războiului și în perioada imediat următoare dreptul la viață, a aplicat față de cetățenii Georgiei tortura, i-a umilit, a încălcat dreptul la libertate și securitate, dreptul la protecția vieții private și de familie, dreptul la justiție, dreptul la proprietate, dreptul la educație și dreptul la libertatea circulației.

Poziția Georgiei este următoarea: în timpul războiului și în perioada imediat următoare răspunderea pentru încălcări masive împotriva cetățenilor Georgiei îi revine Rusiei, deoarece jurisdicția Rusiei se extinde asupra regiunilor de conflict.

Această abordare Georgia o susține cu mai multe probe:

  • Rusia participă de facto la pregătirea personalului militar;
  • Rusia de facto numește demnitarii din aceste regiuni;
  • Rusia sprijină financiar și economic aceste regiuni;
  • Rusia a distribuit pașapoarte rusești locuitorilor din aceste regiuni și a introdus pentru ei un regim fără vize;
  • În aceste regiuni se aplică legislația rusească;
  • Pe aceste teritorii se află trupele rusești;
  • Pe teritoriul așa-numitei Osetia de Sud au loc exerciții militare ale forțelor armate rusești, care conform planurilor militare au avut loc și anterior, cu mult înainte de războiul din august;
  • Rusia a recunoscut independența Osetiei de Sud și Abhaziei.

Ziaristul olandez Jeroen Akkermans încearcă să-l ajute pe colegul său, operatorul Stan Storimans, care a murit pe 12 august 2008, în timpul bombardamentului orașului georgian Gori cu rachete „Iskander”. Fotograf Gleb Garanici / REUTERS.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a audiat în total 33 de martori, a studiat 70 de probe, prezentate de partea georgiană, inclusiv materiale video și foto, datele de pe radare, concluziile experților, înregistrările camerelor de supraveghere, înregistrările de la stația seismică, care confirmă exploziile, depozițiile martorilor, imagini de pe satelit, rapoartele organizațiilor internaționale, înregistrări telefonice, rapoarte privind operațiunile de deminare a teritoriului.

Dovada principală în dosar sunt fragmente ale rachetei Iskander, cu care a fost bombardat orașul Gori pe 12 august 2008, și concluziile experților care au studiat aceste fragmente.

Anume explozia rachetei Iskander a cauzat moartea operatorului olandez Stan Storimans, care a reflectat războiul din 2008.

Colegul lui Storimans, jurnalistul olandez Jeroen Akkermans, care îl însoțea pe cameraman în momentul exploziei din orașul Gori, a fost audiat la ședința Curții de la Strasbourg.

Akkermans a realizat un film documentar, în care investighează circumstanțele morții colegului său. Acest film figurează printre probele prezentate de Georgia.

 

Cadre ale bombardamentului din orașul Gori din 12 august, în timpul căruia a murit operatorul olandez

„Proces istoric”

„Proces istoric” — așa este numit dosarul în Georgia. După cum afirmă Ministerul Justiției al Georgiei, „Dosarul Georgia – Rusia” este un precedent pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deoarece „pentru prima dată curtea examinează un caz atât de complex, care ține de operațiuni militare adevărate din cadrul unui conflict armat de nivel internațional și, în acest context, o cauză ce ține de dreptul internațional umanitar și drepturile omului”.

„Atragem atenția asupra dovezilor esențiale. Cererea noastră este justificată. Nici nu putea fi altfel, pentru că Georgia este un stat de drept cu valori democratice. Este lupta pentru dreptate, și în această luptă compromisuri nu vor fi”, — a declarat vice-ministrul georgian al justiției Gocha Lortkipanidze într-un interviu acordat postului de televiziune „Rustavi-2”. Anume Ministerul Justiției georgian împreună cu doi avocați britanici reprezintă interesele Georgiei la Strasbourg.

În Georgia se vorbește și despre importanța regională a acestui dosar. Potrivit unei declarații a Ministerului Justiției al Georgiei, decizia Curții de la Strasbourg va juca un rol important pentru conflictele militare din Georgia, Ucraina și Republica Moldova, „deoarece va contribui la consolidarea normelor de drept, în baza cărora aceste conflicte să fie soluționate prin efort politic”.

Dosarul este examinat în Marea Cameră a Curții de la Strasbourg. Aceasta este formată din magistrați din 17 state, printre ei judecători georgieni și ruși. Președinte al Marii Camere este președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, Guido Raimondi.

Acesta este al doilea proces împotriva Rusiei pe care Georgia l-a înaintat la Curtea de la Strasbourg. Primul a fost intentat de partea georgiană în 2007, după ce Rusia a expulzat în 2006 de pe teritoriul său peste două mii de cetățeni georgieni.

Termenii, toponimele, ideile și opiniile publicației nu neapărat coincid cu opiniile și ideile JAMnews sau ale angajaților săi.

Sursa: JAMnews

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *