Cum apără Putin pactul Ribbentrop-Molotov
Cu ocazia manifestațiilor dedicate aniversării a 70 de ani de la înfrângerea naziștilor în al doilea Război Mondial, președintele rus Vladimir Putin a apărat pactul Ribbentrop-Molotov, din 1939, care a împărțit Europa în două părți, relatează AFP.
„Acest pact a avut sens în termeni de garantare a securității Uniunii Sovietice”, a declarat Putin, în cadrul unei conferințe de presă, organizată la 10 mai curent, la care a participat și Angela Merkel, cancelarul Germaniei.
„Uniunea Sovietică a depus foarte multe eforturi pentru a crea condițiile favorabile unei rezistențe colective la nazismul în Germania (…), pentru a forma un bloc antifascist în Europa. Dar toate aceste eforturi nu au avut succes. Când a realizat că a fost lăsată singură în fața Germaniei lui Hitler, URSS a luat măsuri pentru a evita o confruntare directă, și a fost semnat pactul Ribbentrop-Molotov. Acest pact avea sens din punct de vedere al garanțiilor de securitate pentru Uniunea Sovietică”, a adăugat el, răspunzând astfel la o întrebare a jurnaliștilor legată de recentele declarații ale ministrului rus al culturii, Vladimir Medinski, care a calificat pactul Ribbentrop-Molotov drept un triumf al diplomației lui Stalin.
„Este greu de înțeles pactul Ribbentrop-Molotov, dacă nu luăm în considerare clauza adițională secretă, care prevedea împărțirea Poloniei și anexarea țărilor baltice. Din acest punct de vedere, eu cred că nu a fost corect, ceea ce s-a făcut a fost ilegitim”, a declarat Angela Merkel.
Menționăm că Putin a justificat și în trecut pactul germano-sovietic din 1939 și a calificat prăbușirea URSS drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea”.
Amintim că pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică șiGermania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-și asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă parte,Uniunea Sovietică voia să câștige timp, să prevină temporar o invazie germană, întrucât Armata Roșie avea prea puțini ofițeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, în frunte cu mareșalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar.
În realitate, ambele țări agresoare voiau să se asigure, cel puțin oficial, că vor avea spatele „acoperit” în procesul expansionist de împărțire în două a ceea ce rămasese neocupat și/sau neîmpărțit din Europa. Cruzimea și cinismul celor doi dictatori, Hitler și Stalin, s-au repercutat timp îndelungat, prelungind cel de-al Doilea Război Mondial cu Războiul Rece și cu scindarea Europei în două prin Cortina de fier între anii 1945-1989. În acești 45 de ani, Europa Occidentală a progresat prin practicarea democrației și a economiei libere în toate țările aflate la vest de Cortina de fier, în timp ce Europa de est, aflată la est de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puțin dure, dar toate aservite Kremlinului, și cu economii centralizate, de stat.
