Alegeri prezidențiale fără suspans în Rusia: Cine sunt candidații
Astăzi, duminică, 18 martie 2018, rușii sunt chemați la urne pentru alegerea președintelui. Actualul lider, Vladimir Putin este favoritul cert al scrutinului, sondajele creditându-l cu o victorie clară, obținută încă din primul tur. În R. Moldova s-au deschis 27 secții de votare. Doar trei dintre acestea sunt poziționate pe teritoriul controlat de guvernarea de la Chișinău, celelalte 24 sunt deschise în teritoriul controlat de autoproclamata republică transnistreană.
În buletinele de vot figurează opt candidaţi: Vladimir Putin, actualul președinte, care și-a înaintat candidatura ca și candidat indepenent, Vladimir Jirinovski, liderul Partidului Liberal Democrat, Pavel Grudinin, de la Partidul Comunist, Grigori Iavlinski, de la Iabloko, Boris Titov, rerezentantul Partidului Creşterii, Serghei Baburin, liderul Uniunii Naţionale a Rusiei, Maxim Suraikin de la Comuniştii Rusiei şi Ksenia Sobciak, vedeta de televiziune, prezentată drept un candidat al societății civile, dar care candidează din partea partidului Inițiativa Civică. Din buletinele de vot lipsește Alexei Navalnîi, considerat liderul opoziţiei din Rusia. Acestuia i-a fost interzisă candidatura din cauza unei condamnări penale și a îndemnat lumea să boicoteze alegerile.
Vladimir Putin este considerat marele favorit al scrutinului, el fiind creditat, în majoritatea sondajelor cu peste 70% din voturi, pe care le va acumula, fără mare suspans, încă din primul tur. Pentru Vladimir Putin acesta ar fi cel de-al patrulea mandat de preşedinte al Rusiei. El se află însă la putere de mai bine de 18 ani. El a devenit președinte interimar al Rusiei la data de 31 decembrie 1999, după ce președintele Boris Elțîn și-a dat demisia, iar apoi a câștigat alegerile prezidențiale din anul 2000. În 2004, el a fost reales pentru un al doilea mandat, care a durat până în 7 mai 2008. Din cauza limitei prevăzute de Constituție, Putin nu a mai putut candida pentru un al treilea mandat prezidențial consecutiv în 2008, dar după victoria succesorului sprijinit de el, Dmitri Medvedev în alegerile prezidențiale, Putin a fost numit de acesta prim-ministru al Rusiei. Putin a ocupat această funcție în intervalul 8 mai 2008 – 4 martie 2012. În 2012 a devenit pentru alți 6 ani președinte al Federației Ruse, în urma modificării Constituției, modificări prin care a fost majorată perioada mandatului prezidențial.
24 de secții de votare în regiunea transnistreană
La posturile TV vizionate în R. Moldova, în special la cele în limba rusă, Ambasada Federației Ruse promovează dreptul la vot al cetățenilor ruși, stabiliți sau aflați în trecere prin R. Moldova, amintind, însă, doar de cele 3 secții de votare deschise în dreapta Nistrului și trecând cu vederea cele 24 de secții, deschise peste Nistru.
Pe de altă parte, încă pe 24 ianuarie, autoritățile autoproclamate din stânga Nistrului, printr-un decret semnat de Vadim Krasnoselski, liderul regiunii separatiste, s-au angajat să sprijine Ambasada Federației Ruse în R. Moldova la organizarea alegerilor prezidențiale din Rusia. Potrivit decretului, Rusia le-ar fi dispus autorităților de la Tiraspol „să ajute la organizarea alegerilor președintelui Federației Ruse, prin oferirea pentru comisiile electorale a secțiilor de votare spații, clădiri, transport, echipamente de comunicații, facilitând procedura de vot”. Același decret dispune ca Ministerul de Interne și cel al Securității de la Tiraspol să asigure ordinea publică în ziua votării.
Totodată, pentru cetățenii ruși care locuiesc în regiune, va fi organizat transportul, care va duce alegătorii la secțiile de votare, fiind formate și secții mobile de votare. Potrivit unor date neoficiale, în stânga Nistrului ar locui 200.000 de cetățeni ruși. În R. Moldova în ansamblu, potrivit datelor ultimului recensământ, desfășurat în 2014, proporția rușilor s-a redus de la 6% la 4,1%.
