Prognoze economice pentru anul 2019: politica fiscală

În cea de-a XIX-a ediții a publicației bianuale „MEGA”, experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” au prezentat principalele evoluții economice din anul 2018 și au prognozat principalele tendințe, dar și riscurile care ar putea compromite creșterea economică din 2019. Potrivit experților, proiectul de buget pentru anul 2019 este, în mare măsură, unul echilibrat, dar include ritmuri prea optimiste de creștere a unor categorii de venituri, mai ales fiind vorba de o  perioadă în care vor avea loc cel puțin două campanii electorale, cele mai mari riscuri fiind dependența înaltă a bugetului de finanțarea externă, într-o conjunctură internă și regională incertă, și prognozarea unor ritmuri de creștere prea optimiste pe unele categorii de venituri. În rezultatul reformei fiscale, vor fi înregistrate pierderi în termeni reali la încasările impozitului pe venitul persoanelor fizice și bugetului asigurărilor sociale. Pierderile respective urmează a fi compensate prin creșterea impozitelor indirecte și majorarea bazei impozabile din contul majorării ocupării. 

Experții prognozează două scenarii: unul optimist și altul pesimist, în ambele cazuri, însă, urmează a fi înregistrate încasări mai mici a veniturilor la bugetul public național decât prognozează autoritățile, decalajul fiind de 700 mil. lei în prognoza optimistă și de 3 100 mil. lei în cea pesimistă.

Categoriile la care există risc sporit de nerealizare, sunt încasările din venitul persoanelor juridice și granturile externe. Autoritățile așteaptă menținerea unui ritm de creștere rapidă –28,7% – a încasărilor din venitul persoanelor juridice față de suma precizată pentru 2018 și aceasta pe o bază deja foarte înaltă a acestei categorii de venituri în 2018. În același timp, proiectul de buget mizează pe granturi în valoare aproape 2 mlrd. de lei, dintre care 63% scontate pentru susținerea bugetului. Raportul privind implementarea Acordului de Asociere UE-Moldova, adoptat de către Parlamentul European, recomandă Comisiei Europene reluarea asistenței macrofinanciare pentru Guvernul R. Moldova numai după alegerile din 2019, cu condiția ca acestea să se desfășoare în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate. Există un risc sporit ca tranșele din asistența externă să nu fie debursate în prima jumătate de an sau, în funcție de modalitatea desfășurării alegerilor, adică deloc în 2019.

Deficitul prognozat pentru anul 2019 va fi acoperit din surse care au un grad înalt de incertitudine

Conform proiectului de buget pentru 2019, deficitul bugetului public național, excluzând granturile, va constitui 7698,9 mil. lei, sau 3,7% din PIB, fiind aplicată clauza de derogare pentru cheltuielile capitale finanțate din surse externe în valoare de 1,2% din PIB. În aceste condiții, soldul bugetar va ajunge la 2,5% din PIB, excluzând granturile, ceea ce asigură încadrarea în regula bugetar-fiscală.

Provocarea majoră ține de incertitudinea existentă în jurul obținerii asistenței externe – granturi și împrumuturi destinate suportului bugetar – anvelopa totală fiind estimată la 3670 mil. lei. Debursările din partea Comisiei Europene în valoare de aproximativ 1200 mil. lei (400 mil. – granturi, 800 mil. – împrumuturi), dar și
următoarea tranșă a împrumutului din partea Fondului Monetar Internațional în valoare de 700 mil. lei vor depinde de felul în care se vor desfășura alegerile parlamentare și locale.

Conform prognozelor Expert-Grup, deficitul bugetar în 2019 se va încadra între 3200 mil. lei (1,5% din PIB în scenariul optimist) și 6300 mil. lei (3% din PIB în scenariul pesimist). Aceste prognoze însă nu includ eventuale modificări hazardate pe partea de cheltuieli, modificări care ar putea fi impuse de contextul politic al anului 2019. În termeni reali, reforma fiscală va afecta încasările din venitul persoanelor fizice și va amplifica deficitul existent la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS). Conform proiectului de buget, reforma fiscală implementată din 1 octombrie 2018 va rezulta în pierderi la impozitul pe venitul din salariu – aproape 200 mil. lei, iar la contribuțiile asigurărilor sociale de stat – 70 mil. lei. Reducerea contribuției de asigurări sociale achitate de angajator de la 23% la 18% va afecta în termeni reali veniturile
la BASS. Pierderile respective vor fi acoperite din transferuri de la bugetul de stat finanțate din contul altor venituri: impozitul pe venitul persoanelor juridice, TVA, conformarea benevolă a plătitorilor la buget din partea contribuabililor. Relaxarea fiscală ar putea aduce în câmpul oficial o parte din persoanele fizice care activează în baza salariilor în plic, ceea ce va asigura o bază mai largă pentru impozitare

Reforma fiscală va crește dependența veniturilor BASS și BUAT de transferurile de la bugetul de stat

Problema BASS, ce ține nemijlocit de îmbătrânirea populației, ar putea fi soluționată prin reforma radicală a sistemului de pensii și trecerea treptată la un sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire. În virtutea reformei care va reduce încasările la BASS în termeni reali, pentru anul 2019 este planificată majorarea transferurilor de la bugetul de stat cu 2100 mil. lei. Adițional, și deficitul agregat al Bugetului Unităților Administrativ- Teritoriale (BUAT) se va extinde în 2019. Veniturile proprii și defalcările de la impozitul pe venitul persoanelor fizice în bugetele locale, conform limitelor stabilite de legislație, se vor reduce cu aproape 200 mil. lei, în acest sens, fiind planificată compensarea veniturilor ratate prin transferuri de la bugetul de stat în valoare de peste 300 mil. lei, transferurile per ansamblu fiind în creștere cu 950 mil. lei. În virtutea conexiunilor și clientelismului politic, primarii afiliați alianței de guvernământ vor avea șanse mai mari să primească fonduri pentru proiecte investiționale decât cei din opoziție și cei independenți. Acest fenomen s-ar putea accentua, din considerentul desfășurării alegerilor locale pe parcursul anului.

Principalele riscuri la adresa prognozei

  • Principala vulnerabilitate a proiectului de buget pentru anul 2019 se referă la accesarea finanțărilor externe;
  • Există riscul de neîncasare a cuantumului prevăzut pe unele categorii de venituri;
  • Accentuarea dezechilibrelor fiscale, pe fundalul diminuării asistenței externe, ar putea crește nivelul de îndatorare a
    statului;
  • În contextul în care în 2019 vor avea loc cel puțin două campanii electorale, pericolul implementării unor proiecte fără
    o analiza a oportunității acestor proiecte și fără acoperire financiară devine sporit.

Publicația integrală a Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” poate fi accesată AICI.

 

 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. ivancelgroaznic

    Nimica bun de la acesti uzurpatori de neam. Amarasc norodu de la inceput de an cu minciuni si gogomani.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *