Paradoxul CSI: Ucraina vrea să plece, iar Moldova vrea relații mai strânse

În timp ce Petro Poroșenko a anunțat că vrea ca Ucraina să iasă din CSI, Chiril Gaburici, ministrul Economiei și Infrastructurii din R. Moldova, s-a întâlnit cu Igor Kuzko, președintele Comitetului executiv al Consiliului.

„Consiliul Electroenergetic reprezintă o platformă de comunicare eficientă și necesară statelor membre, în cadrul căreia putem face un schimb de experiență, dar, totodată, ne putem expune și asupra unor probleme care țin de acest sector”, a menționat Chiril Gaburici.

La rândul său, Igor Kuzko a remarcat participarea R. Moldova la lucrările Consiliului. „Apreciem deschiderea și implicarea activă a R. Moldova la toate activitățile Consiliului Electroenergetic CSI. Partea moldovenească dă dovadă de profesionalism și competență la elaborarea bazei legislative și normativ-tehnice a Consiliului, venind cu bune practici și exemple din legislația sistemului energetic moldovenesc”, a menționat Președintele Comitetului.

Menționăm că R. Moldova plătește anual milioane de lei pentru a face parte din Comunitatea Statelor Independente.  În conformitate cu Decretul Guvernului privind plata din bugetul de stat pentru 2017 taxele de membru în cadrul organizațiilor internaționale și regionale, în anul trecut, R. Moldova a transferat în conturile CSI – 5.357.358 de lei (circa 253.200 de euro).

La întrebarea reporterilor ZdG privind fezabilitatea acestor cheltuieli, Veaceslav Negruța, expert Transparency Moldova și ex-ministrul Finanțelor, a declarat: „Consider că structura CSI, din care face parte și Moldova, este una ineficientă. Cel puțin, Moldova nu a obținut niciun beneficiu din asta. În toate acordurile semnate, fie acestea din domeniul economic sau financiar, opiniile și interesele R. Moldova au fost mereu ignorate”.

În același timp, analistul politic Anatolie Țăranu susține că organizația CSI se descompune treptat. „În mod formal, R. Moldova obține câteva beneficii economice din aceste acorduri semnate. Pe de altă parte, marea majoritate a acestor acorduri nu sunt puse în aplicare. Astfel, beneficiile economice ale CSI pentru Moldova scad drastic…”, a concluzionat Țăranu.

Comunitatea Statelor Independente a fost înființată în 1991 după prăbușirea URSS. Inițial, acesta a inclus 12 din cele 15 foste republici sovietice: Belarus, Ucraina, Rusia, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Moldova, Turkmenistan, Tadjikistan și Uzbekistan – în timp ce statele baltice au refuzat chiar la început să facă parte din această comunitate. Georgia și-a retras din CSI în 2008, după agresiunea militară a Federației Ruse împotriva acestui stat. Pe 14 martie 2014, Ucraina a abolit ratificarea Acordului din 1991 privind înființarea CSI, ca rezultat al intervenției militare rusești. În prezent, există 9 membri ai CSI (Belarus, Rusia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Moldova, Tadjikistan, Uzbekistan) și 2 membri asociați (Turkmenistan și Ucraina). R. Moldova este singurul stat asociat cu UE care participă la sesiunile plenare ale CSI.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *