Expert-Grup: Provocări economice, prognoze și recomandări pentru noul Guvern

În 2019 și 2020, PIB-ul R. Moldova va crește cu 4,4-4,5%, în principal, datorită industriei și comerțului. Valoarea adăugată brută în ambele sectoare va crește cu peste 6%, iar în 2020 se așteaptă o rată de creștere mai modestă, de circa 4% în industrie și peste 5% în sectorul comerțului. În 2019, valoarea adăugată brută în sectorul agricol va crește relativ modest, cu 1,8%, iar în 2020, în condiții climaterice normale, creșterea ar putea constitui puțin peste 4%. Sectorul construcțiilor este prognozat să crească cu 6,8% în 2019 și cu circa 3,4% în 2020. Concluziile aparțin experților Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, care au lansat cea de-a douăzecea ediție a revistei economice „MEGA”.

La aproape un an de la intrarea în vigoare a prevederilor reformei fiscale, experții aduc în discuții impactul acestora asupra veniturilor, ocupării și investițiilor. Autorii sunt de părere că „deși reforma fiscală s-a soldat cu reducerea cu circa 700 milioane lei a încasărilor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, în comparație cu scenariul alternativ în care reforma nu s-ar fi produs, aceasta a avut un impact notabil asupra procesului investițional. Rata de creștere a investițiilor de capital a fost cu peste 20 puncte procentuale mai mare în scenariul de bază comparativ cu cel alternativ. S-a redus în mod vizibil și fenomenul ocupării informale, estimativ, cu circa 3-4%, fiind vorba de reducerea ocupării informale atât pentru femei, cât și pentru bărbați”.

O provocare importantă adusă în discuție de către analiști ține de multiplele presiuni la care trebuie să facă față bugetul public în contextul actual „angajamentele financiare pe care și le-a asumat Guvernul anterior, ghidat de mize politice pe termen scurt și reducerea încasărilor la bugetul de stat ca urmare a reformei fiscale au cauzat un deficit de casă echivalent cu 8% din totalul veniturilor bugetului public național, în primele cinci luni ale anului curent. Ultima dată când sistemul bugetar a fost expus la asemenea presiuni au fost anii 2011-2012, ca o consecință a crizei financiare și economice din 2008-2009”.

Către finele anului curent, experții prognozează o creștere a cheltuielilor peste veniturile bugetare, cu toate acestea, ritmurile de creștere treptat se vor egala.

„Prognozăm că în anul 2019 veniturile totale ale bugetului public național vor crește cu 1,4% față de anul precedent, în timp ce cheltuielile – cu aproximativ 7,8%. În 2020, presiunea asupra finanțelor publice se va disipa datorită creșterii mai rapide a veniturilor și revizuirii cheltuielilor. Veniturile bugetare vor crește cu aproximativ 3,5% față de anul precedent, inclusiv grație impactului pozitiv de termen mediu pe care reforma fiscală din 2018 o va avea asupra bazei impozabile. Presupunem că multe angajamente care presupun cheltuieli bugetare, în special, cele cu caracter investițional, vor fi respinse, astfel, cheltuielile bugetare se vor diminua, cu aproximativ 3,2% față de anul precedent, rezultatul global fiind un deficit sub 1% din PIB”, adaugă experții.

La mai bine de o lună de la învestirea noului Guvern, experții au venit și cu o serie de recomandări de politici care ar putea sprijini Guvernul în stabilizarea sistemului finanțelor publice și politicilor economice, pe termen scurt și promovarea dezvoltării pe termen mediu și lung. Printre acestea se regăsesc: stabilitatea politicii fiscale, sporirea veniturilor bugetare prin reducere evaziunii, evaluarea strategică a cheltuielilor publice, dar și asigurarea transparenței absolute a sistemului finanțelor și proprietății publice. De asemenea, este imperativă o separare mai bună a sferei politice de cea economică și instituirea mecanismelor pentru evitare conflictelor de interese. Priorități pentru actuala conducere trebuie să rămână și asigurarea independenței băncii centrale, gestionarea balanței de plăți, asigurarea transparenței procesului de reformă a relațiilor de muncă și fortificarea cadrului instituțional, dar și fortificarea sistemului național de statistică.

Foto: expert-grup.org

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *