Principală  —  Ştiri  —  Economic   —   Ce spune Ministerul Agriculturii despre…

Ce spune Ministerul Agriculturii despre problema agricultorilor rămași cu merele pe câmp

Pentru a adăposti roada localnicilor din cele 180 de de gospodării agricole, primarul Iurie Marian spune că sunt necesare cel puțin 5 frigidere în localitate

Zeci de agricultori au rămas în acest an cu roada de mere nevalorificată. În august 2018, Asociaţia Moldova Fruct, care întruneşte peste 170 de producători de fructe, anunţa că agricultorii vor obţine cea mai mare recoltă de mere din ultimii 10 ani, peste 500 de mii de tone.  Întrebat despre acţiunile Ministerului pentru susţinerea agricultorilor rămaşi cu merele pe câmp, Iurie Uşurelu, secretar de Stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM), spune că, în urma reformei, ministerul nu mai este gestionar sau implementator al politicilor, fiind entitatea care elaborează proiecte de legi, la propunerea producătorilor agricoli.

Datele prezentate de PrognosFruit în Polonia, la fel, arătau că în Europa se prognozează o producţie de peste 12 milioane de tone de mere, cu 13% mai mult decât media din ultimii 3 ani, în Rusia – o recoltă cu 200 mii de tone mai mare decât în 2017, în Ucraina – cu 100 mii de tone mai mult, în România – cu 100 mii de tone mai mult, iar în China – mai puţin cu 28%.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului: „Ceea ce s-a întâmplat în acest an e o consecinţă a calităţii moldovenului de a lăsa lucrurile de pe o zi pe alta”

„Avem un regulament de subvenţionare, Legea privind subvenţionarea producătorilor agricoli, Strategia naţională de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, Strategia naţională de siguranţă a alimentelor 2018-2021, proiectul „Livada Moldova”, pentru care sunt alocate 120 de milioane. Ca instituţie de elaborare a politicilor noi ne-am făcut job-ul cu brio. Sunt asociaţiile producătorilor pentru care sunt acordate subvenţii. Sunt acordate investiţii de stat, tot prin fondul de subvenţionare pentru participarea la diferite expoziţii, pentru realizarea mărcilor comerciale, pentru promovarea produsului.

Ceea ce s-a întâmplat în acest an e o consecinţă a calităţii moldovenului de a lăsa lucrurile de pe o zi pe alta: „Nu se va întâmpla nimic cu mine anul ăsta, pentru că anul trecut s-a vândut cu 8 lei şi anul ăsta trebuia să se vândă cu 8 lei”. Dar, „nenorocirea” noastră e că anul ăsta am avut o roadă mult mai mare şi fix aceeaşi roadă tot mai mare au avut-o şi vecinii. Ar fi fost mult mai oportun ca agricultorii să facă o analiză a pieţei investiţiilor şi a riscurilor care pot surveni. Trebuiau să consulte programul de subvenţionare, în care se spune că, timp de 5 ani de zile, statul îi sprijină la toate etapele. Nu este clar de ce până acum agricultorii nu vor să se asocieze, pentru că tot timpul dăm vina pe altcineva, dar de ce nu se asociază să construiască frigidere? Mai avem bani nesolicitaţi de la grupuri de producători pentru construcţia capacităţilor de păstrare. Mai sunt circa 6-5 milioane de USD nevalorificate, bani care trebuiau să fie accesaţi prin intermediul programul MAC-P. Dacă-i vorba de un frigider care costă 700 de mii USD, 350 de mii le acordă statul, ca şi grant, iar 350 de mii, adică 50%, urmează să fie investiţi de producătorii asociaţi în grupuri de cel puţin 5 oameni. Dar ce să facem ca agricultorii să aplice la proiectele respective? Producătorii foarte bine cunosc acest program pentru că se implementează deja de 3 ani de zile”, susţine Iurie Uşurelu, secretar de Stat al MADRM afirmând că, pe lângă faptul că agricultorii investesc în tehnică, ar trebui să dea bani şi pentru marketing, şi pentru cultivarea soiurilor de mere solicitate pe alte pieţe.

Experţi internaţionali despre agricultura din R. Moldova

În cadrul unei conferinţe naţionale organizate de Federaţia Agricultorilor, la 27 noiembrie, curent, Andriy Yarmak, reprezentant ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură, a declarat că, în acest an, roada din Europa a atins cifra record de +3,4 mln tone, egal cu 40 roade anuale de mere proaspete, câte se culeg în R. Moldova, iar foştii şi actualii importatori, Rusia, Uzbekistan, Georgia, Azerbaidjan, Tadjikistan, Ucraina, au început să cultive activ propria producţie şi se orientează spre exporturi. Potrivit expertului, producătorii din R. Moldova trebuie să se orienteze spre noi pieţe de desfacere, în special, Asia şi Africa, să investească în noi tehnologii, în soiuri mai solicitate, în calitate şi, într-o foarte mare măsură, în marketing.

La acelaşi eveniment s-a menţionat că, în 2017, din R. Moldova au fost exportate circa 220 mii tone mere, dintre care 96% au fost livrate pe piaţa Rusiei. Exporturile de mere în UE încă nu sunt pe deplin valorificate, deoarece producătorii locali nu sunt suficient de competitivi.

Potrivit experţilor, pentru dezvoltarea sectorului ar trebui să se lucreze asupra reducerii costurilor de cultivare, asupra tehnologiilor de cultivare, ar trebui sporită productivitatea la hectar şi reducerea muncii manuale. Totodată, producătorii de mere ar trebui să elaboreze strategii comune de cooperare pentru asigurarea livrărilor pe piaţa locală şi pentru export, dar şi să obţină certificate de calitate recunoscute de lanţurile europene de supermarketuri.

Cât avem şi încotro mergem

În 2018, în R. Moldova a fost înregistrată o suprafaţă totală de 56,2 mii ha livezi de mere, cu o recoltă de 525 mii de tone, cu 38 mii de tone mai mult decât în 2017. În aceste condiţii, funcţionează 338 de frigidere de păstrare a fructelor, cu o capacitate totală de peste 196 mii tone. Totodată, sunt înregistrate nouă întreprinderi mari de procesare din care funcţionează doar patru. Acestea, potrivit datelor MADRM, au procesat circa 315 mii tone de mere.