“Cațavencii” ironizează starea de lucruri din R. Moldova: Cum s-a pierdut un pic Moldova

Guvernul Gaburici, instalat la Chișinău, e un fel de pilot automat reglat să aterizeze Republica Moldova în zona aeroporturilor din Lugansk și Donețk. Destinul european al fraților noștri letargici de peste Prut pare, pentru moment, cît se poate de rusesc, iar asta a produs, la Kremlin, cele mai zgomotoase pocnete de șampanie de la anexarea Crimeii încoace. România a pierdut, pînă una-alta, cîrligul politic, economic și strategic cu care remorca Moldova înspre București, iar acest lucru e consecința unei prostii epidemice practicate, în ultimii ani, de președintele Băsescu, de guvernele Boc, Ungureanu și Ponta. De mai bine de un deceniu, serviciile românești se zbat într-o neputință tactică la Chișinău, fiindcă acțiunile de contracarare a serviciilor ruse au fost sabotate sistematic de lipsa de inteligență și preocupare a liderilor politici de la București.

catavenciiGuvernul Gaburici s-a născut din necitirea informărilor produse de servicii. Dacă le-ar fi citit, premierul, președintele și miniștrii ar fi aflat că fostul premier Vlad Filat și afaceristul politic Vladimir Plahotniuc stabilesc negoțul cu majorități și portofolii. Vechi cîrdășii financiare cu mediul politic din România îi recomanda pe acești doi brokeri de guverne drept oameni foarte vulnerabili. Cu metodele specifice muncii informative, ei puteau fi presați să realizeze idealurile europene și naționale ale poporului de pe ambele maluri ale Prutului, influențînd formarea și validarea unui guvern proeuropean la Chișinău. Dar ai noștri n-au făcut-o, așa că au făcut-o rușii. Ar mai fi de adăugat că din lotul de tinere cu aspect răpitor al lui Plahotniuc s-au înfruptat, de-a lungul anilor, mulți politicieni și tineri politicieni români care acum sînt în poziții-cheie. Așa că, de sunat, liderii noștri l-or fi sunat pe Plahotniuc, dar pentru o altfel de unire.

sursa: catavencii.ro


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. Sorin

    Asa o impresia ca au sunat astia la Jurnal si aia de acolo le-au turnat toate gogosile pe care ei le-au lansat pe parcursul timpului.

  2. Roman

    Nimic nou, daca sa ne raortam la acesta stire apoi inca o suta de stiri de asa gen se poate de colectat in piata centrala de la vinzatori.

  3. Alexei

    Pai asta si e problema ca sunt ironii, nimic mai mult, iar mesajele de suport din partea principalilor parteneri de dezvoltare a RM (UE, SUA, Germania, BERD, etc…) confirma acest lucru.

  4. victor

    nu e serios, pe de o parte iil invinuiti in toate relele, pe de alta ca e legat cu toti din RO, deci RO tot priveste spre Fed. Rusa ? sau cum ? ca duceti direct in eruare, ceea ce denota o neseriozitate jurnalistica.

  5. Valter

    O vizită care redefineşte relaţiile pe termen lung.
    Cum poate deveni Rep. Moldova un non-subiect în politica românească.
    24 feb.2015
    de Val. Naumescu,
    ———————————————————
    doctor în ştiinţe politice, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Americane.
    Are gradul diplomatic de ministru-consilier, fiind fost consul general al României la Toronto (martie 2008 – octombrie 2012) şi secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe (ianuarie 2005 – iunie 2007).
    Este fondatorul şi coordonatorul Grupului de Reflecţie şi Analiză Internaţională CITADEL.
    Printre cărţile sale cele mai recente, se numără Democracy and Security in the 21st Century: Perspectives on a Changing World (Cambridge Scholars Publishing, 2014), Foreign Policy and Diplomacy: An Introduction (EFES, 2014) şi Teme de politică internaţională: conflicte, tensiuni, dezbateri (EFES, 2014).

    http://www.contributors.ro/global-europa/o-vizita-care-redefineste-relatiile-pe-termen-lung-cum-poate-deveni-republica-moldova-un-non-subiect-in-politica-romaneasca/#comment-230527

    Idei şi puncte cheie:

    – Vizita Preşedintelui Iohannis la Chişinău, deşi aparent nespectaculoasă, fără accentele emoţional-ipocrite şi fără stridenţele populist-electorale cu care ne obişnuise fostul preşedinte, va avea consecinţe infinit mai importante, mai adânci şi de mai lungă durată asupra relaţiilor dintre cele două state de limbă română;
    – Unii vor fi dezamăgiţi de aceste consecinţe şi redefiniri, văzându-le drept intrarea într-o etapă „incoloră, inodoră şi insipidă” a relaţiilor bilaterale (nu că până acum n-ar fi fost în realitate la fel, dar cel puţin clişeele reciproce despre „fraţi” şi „relaţii speciale” bălteau din abundenţă în discursurile oficiale, de o parte şi de alta a Prutului), alţii le vor saluta, considerându-le calme, detaşate, lucide şi raţionale;
    – Etosul statului român în relaţia cu Republica Moldova se va schimba, devenind mai franc dar mai riguros, mai puţin teatral dar mai credibil, mai european dar mai puţin angajant, şi mai ales cu o doză de interes pe măsura interesului autorităţilor de la Chişinău pentru România;
    – Readucerea Partidului Comuniştilor, românofob şi anti-occidental, în coaliţia parlamentară majoritară nu poate fi ignorată politic de România, iar Bucureştiul va şti să transmită, sec, profesionist şi atent la cuvinte, mesajul necesar (excepţional comunicatul Ministerului Afacerilor Externe al României după votarea guvernului de la Chişinău, guvern susţinut de PCRM dar care lasă cel mai pro-occidental şi mai pro-românesc partid parlamentar în afara puterii);
    – Nu este exclus ca, pe termen lung, noua politică a României faţă de Republica Moldova (corectă şi tehnică) să fie de fapt mai eficientă decât „proclamaţiile” teatrale ale vechiului regim de la Bucureşti, iar generaţiile de tineri basarabeni care vor intra pe scenă să aibă ocazia să descopere oportunităţile reale ale apropierii de România şi de societatea românească (business, cariere profesionale, educaţie, cultură şi mediul academic, proiecte comune pe zone de interes specific, fructificarea avantajului limbii comune etc.), dincolo de cuvintele mari ale celor care încercau să exploateze, aşa cum s-a văzut recent, imaginare nişe electorale.
    –––––––––––––––-

    Aeronava prezidenţială românească va ateriza peste câteva ore la Chişinău, aducându-le moldovenilor de peste Prut o nouă paradigmă politică şi un nou discurs despre relaţiile bilaterale România-Republica Moldova. În prima fază, e posibil ca schimbarea să nu fie observată cu ochiul liber (adică de marele public), cu atât mai mult cu cât inclusiv personajul principal aşteptat să vorbească va spune apăsat că mergem, în principiu, pe o linie de continuitate politică şi strategică, de susţinere a parcursului european al Republicii Moldova, că aşteptăm ca noul guvern să performeze pe calea reformelor autentice, că România va acorda sprijin pe măsura eforturilor reale ale Chişinăului de a transpune în fapte mesajul majoritar pro-european al alegătorilor moldoveni din 30 noiembrie 2014 etc.

    Schimbările sunt însă dincolo de primele rânduri ale speech-ului oficial şi de formulele de curtoazie diplomatică iniţială, şi se vor (re)simţi cu siguranţă în lunile şi anii care vor urma. Un capitol s-a închis şi altul se deschide în relaţia dintre cele două state. Cuvintele vor fi mai puţine iar faptele, performanţele politico-administrative şi realităţile concrete vor conta mai mult. Pentru unii va fi mai bine, pentru alţii nu. Cine va şti să se adapteze rapid, din mers, la noul curs al politicii, la noile aşteptări ale oamenilor, la noile cerinţe şi imperative ale unei regiuni care devine una a opţiunilor clare, puternice şi ferme, va avea de câştigat. Cine va rămâne captiv în compromisuri mediocre va pierde trenul. Şi pentru România, şi pentru Republica Moldova (şi pentru alţii din această zonă) vin vremuri cruciale, care cer seriozitate decizională, determinare şi pricepere, care separă apele pe falia dintre lumi, dar care amestecă înşelător formule consacrate de succes euro-atlantic cu mirajele populiste şi cântecele de sirenă ale Rusiei. Deja liderii Ungariei, Greciei şi Cehiei se clatină pe buza unei prăpastii politice din adâncul căreia se aude cazaciocul, alternând cu acordurile melodramatice chinezeşti.

    Acum Chişinăul va trebui să livreze performanţe, nu poveşti, şi mai ales să dovedească dacă şi în ce sens mai are nevoie de România. Preşedintele Iohannis va şti cum să transmită această condiţie liderilor vechi şi noi de peste Prut, politicos şi elegant, desigur cu aerul că „România nu dă lecţii nimănui” iar vecinii pot face ce vor în ţara lor. Există oare şi un risc în această nouă situaţie bilaterală? Da, există riscul ca, neputând sau nefăcând lucrurile aşteptate de Uniunea Europeană (reforme) şi de România (reforme şi asumarea identităţilor comune, cu toate consecinţele care decurg de aici), depărtându-se în mod vizibil de orice dorinţă de a avea un proiect comun cu România iar dezamăgirile ţinându-se lanţ în această relaţie, Republica Moldova să devină în câţiva ani un non-subiect în politica şi societatea românească. Să ajungem să vorbim despre Republica Moldova tot atât şi tot aşa cum vorbim despre Bulgaria sau Serbia, de exemplu, că despre Ucraina oricum vom vorbi mai mult. Există riscul (sau poate şansa, speră unii?) ca tema „Republica Moldova” să se închidă treptat şi discret şi să dispară de pe agenda românească.

    În fine, să mai spunem ceea ce nu este un secret pentru nimeni, anume că formarea noii majorităţi parlamentare care a susţinut învestirea Guvernului Gaburici, cu PCRM înăuntru şi PL în afară, nu se vede deloc bine, nici de la Bucureşti, nici din alte capitale europene, şi, cel mai important, nici de către electoratul pro-occidental al Republicii Moldova. Un guvern minoritar este întotdeauna un guvern slab, coruptibil şi predispus la compromisuri. Un guvern slab este şi va fi la mâna comuniştilor, care nu au votat şi au contestat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. A te face că nu observi această vulnerabilitate politică majoră ar fi o ipocrizie ieşită din comun.

    Nu avem nimic de reproşat în acest moment tânărului premier de la Chişinău iar semnalele preliminare, despre capacităţile sale intelectuale şi manageriale, sunt dintre cele mai bune. Singura observaţie pe care o formulăm în acest moment de aici, din România, este legată de fundaţia politică şubredă pe care s-a construit acest guvern.

    PLDM şi PDM s-au predat practic în faţa PCRM şi au oferit un rând de chei ale puterii comuniştilor, care sunt departe de a fi consideraţi un partid reformat, aşa cum s-a încercat să se explice publicului. Este o capcană, cred, că Voronin a votat guvernul fără să ceară aparent nimic în schimb. Oricând improvizaţia aceasta suspectă poate ceda. Ne-am bucura să fie vorba de un guvern performant, stabil şi puternic, care să fortifice justiţia şi să înceapă marele război împotriva corupţiei (în fond, cea mai importantă dintre toate reformele unui stat postcomunist!), să modernizeze economia, administraţia şi educaţia, dar faptul că totul, dar absolut totul ar putea fi blocat în orice moment în Parlament de voinţa contrară a lui Voronin şi a celor 21 de deputaţi comunişti, nu reprezintă nicidecum un motiv de optimism pentru noi. Vom fi mult mai atenţi la tot ce se întâmplă la Chişinău şi nu ne vom mai limita la clişee şi banalităţi.

    „Basarabia lucrului bine făcut” va fi aşadar condiţia logică şi inevitabilă a rămânerii Chişinăului pe traiectoria occidentalizării, precum şi a unei relaţii redefinite şi reaşezate cu România, pe baze precise, într-un set de parametri calculaţi şi evaluaţi nemţeşte, cam aşa cum mergea ceasul bunicului din celebrul clip.
    –––––––––-
    Dacă nu, nu.
    Avem şi alte lucruri de făcut.

Leave a Reply to Valter Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *