Expoziția de picturi ale lui Dragoș Patrașcu „DADA LAND”
Expoziția de pictură, grafică și instalații, realizate de către artistul român Dragoş Patraşcu „DADA LAND” va fi prezentată în perioada 19 februarie – 20 martie, la Muzeul Național de Artă din Moldova.
Artistul s-a născut la 12 septembrie 1954, Floreşti, România. Este absolvent al Universității de Arte „George Enescu”, Iaşi, Facultatea de Arte plastice, Decorative şi Design, secția Pedagogia Artei. În anul 2005 a obținut titlul de doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Filosofie, specializarea Estetica. În prezent este profesor universitar, dr. la secţia de grafică a Facultăţii de Arte vizuale și Design, Iași. Din 1990 este membru al UAP din România. Artistul a avut numeroase expoziții personale și de grup în țară și peste hotare. Dragoș Patrașcu a obținut mai multe premii și distincții, printre care pot fi menționate: Premiul revistei „Cronica” pentru afirmare în creaţia plastica (1990); Premiul pentru grafică la Bienala Naţională de artă din Buzău (2000); Premiul pentru grafică, „Saloanele Moldovei”, Chişinău (2000); Premiul „V. Pogor” acordat de Primăria Municipiului Iaşi pentru activitate artistică (2001); Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, acordat de Președinția României (2004); Medalie de Aur pentru creaţie artistică și Ordinul Leonardo da Vinci în cadrul Săptămânii Europene „Creativitate şi Inovaţie”, Muzeul Unirii Iași (2013, 2014); Premiul pentru Grafică, Salonul ARTIS (2015); Premiul pentru organizarea și coordonarea bienalelor „Salonul de Desen” și „Erotica”’ (2015). Lucrările artistului se păstrează în colecții de stat: Muzeul de artă din Iași, Muzeul de artă din Bârlad, Muzeul de artă din Vaslui, Muzeul „Mihai Eminescu”, Iași, Muzeul „Vasile Pogor”, Iași, Muzeul de Artă din Cluj, Institutul de cultură și cercetare umanistă, Veneția.
„De ce DADA LAND? Pentru că dadaismul a rămas ca o stare de spirit. O negare şi o afirmare în acelaşi timp. În anul 1916, la Zürich, în Elveţia, un tânăr român venit la studii, Tristan Tzara, pune bazele unei mişcări, iniţial de protest, al cărei nume, DADA, provine dintr-un „hazard obiectiv” cum spunea poetul suprarealist Gellu Naum Pentru că Tristan Tzara, un pseudonim de altfel, s-ar traduce „trist în ţara sa”. Sau, cum îi spuneau francezii, cel din „ţara triştilor”. Şi chiar dacă timpul a trecut şi vremurile se spune că s-au schimbat, din nefericire, un procent considerabil din locuitorii acelei ţări au rămas la fel de trişti.
Pornită ca o mișcare anarhică îndreptată împotriva ororilor Primului Război Mondial care nu se mai sfârșea, DADA s-a transformat dintr-o mişcare rebelă într-unul dintre cele mai radicale şi mai creative curente artistice ale secolului XX, iar iniţiatorul lui, poetul şi scriitorul T. Tzara, a fost considerat, peste ani, una dintre personalitățile cele mai importante ale istoriei artei moderne, un „perturbator cultural profesionist”.
