Ce spunea Neagu Djuvara despre unire: „Nu are niciun rost să existe două state de aceeaşi limbă”
Istoric, diplomat, filozof, jurnalist şi romancier, Neagu Djuvara a încetat din viață la 101 ani, astăzi, 25 ianuarie. A fost una dintre cele mai îndrăgite personalităţi culturale ale României, apreciat pentru spiritul său, pentru eleganţa şi pentru erudiţia sa.
Dintre cei 101 ani, 45 i-a trăit în afara ţării, în exil. Abia după 1989 avea să devină cunoscut în România. Avea deja 70 de ani. „Am venit înapoi în țară ca să ofer, nu ca să primesc. Destinul a vrut ca la 70 de ani să fac ceea ce voiam să împlinesc la 30: să fiu universitar, să public cărţi în limba română”, mărturisea Neagu Djuvara.
Neagu Djuvara despre unire
Profesorul Djuvara spunea într-un interviu pentru Deutsche Welle că unirea dintre România şi R. Moldova se va realiza, deoarece „nu are niciun rost să existe două state de aceeaşi limbă”, dar că şi în România trebuie să existe o campanie pentru unitatea celor două ţări. „Ar trebui ca şi în România să existe un curent destul de puternic pentru unirea cu R. Moldova, chiar dacă sunt mulţi oameni care spun că nu ar fi bine să ne punem în cap. Guvernul de la Bucureşti ar trebui să nu mai trateze Basarabia ca fiind Siberia României. Acesta este un lucru care ţine de trecut, acum trebuie să privim spre viitor”, declara istoricul în interviu.
Mai mult, Djuvara propunea atunci şi o înţelegere cu Ucraina, pentru ca românii din Transnistria să revină în Moldova: „Trebuie să refacem România unită până la Nistru. Trebuie să facem o înţelegere cu Ucraina pentru Transnistria, să reuşim să facem un schimb de populaţie. Eu cred că România se va unifica, la fel ca şi Germania, pentru că nu are niciun rost să existe două state de limba română”.
Cine a fost Neagu Djuvara
În 2016, istoricul Neagu Djuvara, alături de filosoful Mihai Şora, au fost decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, cea mai înaltă decoraţie a României, instituită pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse statului şi poporului român.
S-a născut la București, pe 18 august 1916, la trei zile după ce România intrase în război. Provenea dintr-o familie de origine aromână, şi-a luat licenţa în Istorie la Sorbona, în 1937, şi trei ani mai târziu a devenit doctor în Drept, la Paris. În 1972, a obţinut doctoratul în Filosofie, tot în capitala franceză, urmând ca, în 1987 să primească Diploma Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale din Paris.
În 1941, sublocotenentul Neagu Djuvara a luptat pentru eliberarea Basarabiei. În atacul împotriva Odessei, Djuvara a fost rănit şi în noiembrie se întoarce în ţară, unde prime însărcinarea de a pregăti recruţii regimentelor ce vor continua să lupte în campania din Est.
A fost curier diplomatic în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică, la Stockholm, unde a plecat pe 23 august 1944 şi a rămas până în 1947.
Pe 20 septembrie 1947, lua trenul spre Paris, aceasta fiind calea firească pentru a ajunge la Bucureşti, unde fusese chemat din delegaţie. La Paris, a primit un mesaj de la mama sa, care îl sfătuia să nu se întoarcă în ţară. Începea lungul său exil. La Paris, a activat în mai multe organizaţii ale exilului românesc, printre care Comitetul Naţional Român.
În 1961, a plecat în Africa, în Republica Niger, care abia împlinise un an de la independenţa faţă de Franţa. A lucrat în calitate de consilier pe lângă preşedinţie şi a ajutat la organizarea Ministerului Afacerilor Externe. Concomitent, a deţinut şi un post de profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. A rămas în Niger timp de 23 de ani, perioadă în care a fost martor la decolonizarea Africii şi la construcţia statelor naţionale independente.
După Revoluţia din 1989, Neagu Djuvara a revenit în România, unde a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti până în 1998. A fost numit membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iaşi şi al Institutului de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti.
Cele mai cunoscute cărți ale sale
Neagu Djuvara spunea, mai în glumă, mai în serios, că s-a îmbogăţit din cărţile pe care le-a scris. Printre cele mai cunoscute cărţi publicate de reputatul istoric se numără: „Civilizaţii şi tipare istorice” (1975), „Între Orient şi Occident. Țările române la începutul epocii moderne” (1995), „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri” (1999), „Cum s-a născut poporul român” (2001), „Amintiri din pribegie” (2010), „Trecutul este viu. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Neagu Djuvara” (2014).
Surse:
Foto: Andreea Alexandru
