[sondaj] Noi așteptări

2015 a plecat. În mesajul de Revelion, preşedintele N. Timofti se arăta descurajat de faptul că anul care s-a dus a fost unul „dificil” şi a lăsat în urma lui „un gust amar”, cu mai multe „nereuşite şi dezamăgiri”. Dar, zicea el, „este în firea lucrurilor să ne legăm speranţele de un An Nou” în care „toate aşteptările să vi se împlinească”, iar „clasa politică să aplece urechea la vrerea dvs.”

Un An Nou, speranţe noi. Ce aşteptări aveţi de la 2016?

Sergiu Cozonac, manager

Aşteptări avem multe, dar ce folos? De la 1991 suntem tot în aşteptări. S-au schimbat vreo 15 guverne, iar lucrurile au mers din rău în mai rău. Politica a devenit o afacere murdară, de care au profitat toţi răii. Aşa am ajuns unde am ajuns. Răbdarea lumii e la limită. Stabilitate nu vom avea nici în 2016. Lumea nu mai are încredere în ei, chiar dacă toate jocurile lor de-a Uniunea Europeană vor continua. Guvern poate şi vom avea, dar de la asta mai bine nu va fi. Pentru noi. Pentru ei – s-ar putea. Anticipate? Ar fi, dar nu avem o alternativă clară pe dreapta proeuropeană, pe care ar vota-o lumea. Asta-i buba. În rest, dacă vom avea suportul UE, va mai fi cum va mai fi, iar dacă nu, atunci lumea va exploda.

Tudor Aluion, lăcătuş

Ce poţi aştepta, când ai o pensie ori un salariu care nu-ţi ajunge de la o lună la alta? Vrem ca „şefii” să se gândească şi la lume, să mărească salariile, pensiile, să se lase de furat, să deschidă locuri de muncă cât mai multe şi mai bine plătite, ca lumea să nu mai plece de acasă. În Moldova trebuie făcută ordine. Ne trebuie un prim-ministru curat la mână şi un preşedinte cu dreptate pentru popor. Parcă nu-i mult, dar nu le avem. Ei au de toate, noi – nimic. Eu am un salariu de 2500 de lei, soţia e invalidă de gradul doi, mai mult bolnavă, cu 950 de lei. Cum să trăieşti, când numai căldura e peste 1500 de lei şi unde te întorci, fără bani nu rezolvi nimic. Nu ştiu, vom avea sau nu guvern, dar anticipate vom avea, că a ajuns cuţitul la os.

Ecaterina Mardarovici, Clubul Politic al Femeilor 50×50

Aşteptările rămân cele promise şi în 2009, şi în 2010, şi în 2014. Partidele de la guvernare trebuie să-şi onoreze programele electorale, pentru care i-am votat. Dacă se vor apuca de treabă şi vor reuşi să păşească peste golul dintre promisiuni şi ceea ce vor face, au şansa să-şi ducă mandatul la capăt, iar dacă nu, atunci sfârşitul este iminent. S-a mers prea departe. Situaţia în societate e destul de explozivă. Alegerea lor este una din două: ori fac treabă, ori vor muri ca nişte sinucigaşi. Personal nu sunt adeptul revoluţiilor. Şi nici anticipatele nu sunt o soluţie. Dar, dacă se va insista pe anticipate, autorii anticipatelor trebuie să-şi asume responsabilitatea publică că vor câştiga alegerile. Altfel, degeaba chinuim lumea.

Dorin Stoian, student

Ce aşteptări? Cel puţin să nu fie mai rău decât în 2015, deşi ce poate fi mai rău? Poate doar războiul, dar, în rest, am avut de toate: şi dezmăţ politic, şi declin economic, şi hoţie, şi sărăcie. Degradare generală. Ar fi bine ca tot ce a fost rău să rămână în anul care s-a dus, dar nu ştiu… În politică lucrurile rămân pe vechi, în economie nu avem de unde să ne aşteptăm la bine după declinul din 2015 şi în plan social la fel. Vom îndura consecinţele crizei din 2015. Guvern, până la urmă, cred că vom avea. Aranjamentele deja s-au făcut, tot ce-a fost de cumpărat a fost cumpărat, dar stabilitate politică nu cred că vom avea, iar asta înseamnă că nici investiţii nu vor veni. Cine va putea să plece, va pleca, aşa cum au plecat şi alţii.

Alexandra Cann, preşedintă APIUS

Nu ştiu dacă 2015 ne-a lăsat loc şi de speranţe. În 2016 vom culege „roadele” marilor dezordini din 2015. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu leul. Descreşte, nu creşte. Despre miliardul furat, nicio veste, impozitele, preţurile vor creşte, investitorii străini vor pleca… Nu ne aşteaptă nimic bun. Personal nu cred într-o guvernare adunată din „tocmeală”. Cei 14 comunişti, arvoniţi de PD de la Voronin, credeţi că şi-au schimbat peste noapte viziunile? Guvernul va fi unul de buzunar. Vedeţi cum s-au strâns grămăjoară şi sunt gata să-l voteze şi pe naiba premier? Aşa vor face şi cu preşedintele. Se ţin cu dinţii de putere, pentru că înţeleg că o altă şansă nu mai au. Noi le-am dat puterea, iar acum nu le-o putem lua. Dar trebuie. Să vedem cum şi când.