Kremlinul a confirmat demisia „din proprie inițiativă” a lui Dmitri Kozak din funcția de șef adjunct al administrației prezidențiale

Kremlinul a confirmat demisia lui Kozak. Presa rusă a relatat acest lucru, citându-l pe secretarul de presă al lui Putin, Dmitri Peskov. „Pot confirma că Dmitri Nikolaevici Kozak a demisionat. Din proprie inițiativă”, a declarat el într-o conferință de presă. Decretul corespunzător nu a fost încă publicat, a adăugat Peskov, scrie Novaya Gazeta Europa.

Dmitri Kozak a ocupat funcția de șef adjunct al cabinetului Administrației Prezidențiale din 2020. Înainte de aceasta, a ocupat funcția de viceprim-ministru al Rusiei timp de peste 11 ani. Este considerat un apropiat al lui Putin, scrie sursa citată.

La sfârșitul lunii august, Putin a desființat direcțiile prezidențiale pentru relațiile interregionale și culturale cu țările străine și pentru cooperarea transfrontalieră. Kozak le supraveghea.

New York Times a relatat anterior că Kozak i-a cerut lui Putin să pună capăt războiului și să înceapă negocierile de pace. Potrivit publicației, Kozak este singura persoană din cercul apropiat al lui Putin care își exprimă deschis opoziția față de război.

Novaya Gazeta Europa scrie că la o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei, înainte de invazia la scară largă a Ucrainei de către trupele ruse, Kozak a fost singurul care s-a pronunțat împotriva războiului, subliniind consecințele negative ale unei astfel de decizii pentru țară, a scris politologul Arkady Dubnov. Discursul oficialului a durat aproximativ 40 de minute, dar nu a fost inclus în transcrierea oficială a întâlnirii și nu a fost difuzat la televizor.

De asemenea, el a declarat că în primele zile ale războiului, Kozak a inițiat negocieri cu Ucraina, dar încercarea a eșuat. Mai mult, după februarie 2022, i-a propus lui Vladimir Putin diverse reforme, inclusiv reforme judiciare, dar toate ideile sale au fost, de asemenea, respinse, scrie Dubnov.

Ce este „Memorandumul Kozak”?

 „Memorandumul Kozak” sau „Planul Kozak” viza constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric și staționarea trupelor rusești pe teritoriul R. Moldova pentru încă 20 de ani (până în 2023). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei).

Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială. Semnarea „Memorandumului Kozak” urma să aibă loc la Chișinău, iar la eveniment urma să participe Vladimir Putin.

Demonstrații mari au fost atunci împotriva memorandumului Kozak, care au avut loc la Chișinău în zilele de după publicarea propunerii ruse. Conducerea R. Moldova a refuzat să semneze memorandumul fără o coordonare cu organizațiile europene.

Mai târziu, în 2005, președintele Vladimir Voronin a făcut o declarație cu privire la respingerea „Memorandumului din 2003” ca fiind în contradicție cu Constituția R. Moldova, care definește R. Moldova ca un stat neutru ce nu putea permite accesul trupelor străine pe teritoriul său, de asemenea țara neputând adera la alianțe militare.

Mark Tkaciuk a obținut în 2001 fotoliul de deputat pe listele Partidului Comuniștilor, dar în 2002 alege să fie consilier pentru politică internă al președintelui Vladimir Voronin, funcție pe care a deținut-o până în 2008. 

În 2009, Tkaciuk ajunge din nou deputat pe listele comuniștilor, însă renunță la funcție în 2014, atunci când pleacă și din PCRM.

În prezent, este unul dintre liderii Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic și partidul acestuia a format Blocul „Alternativa” împreună cu Partidul Mișcarea Alternativa Națională, condus de primarul capitalei, Ion Ceban, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, condus de fostul prim-ministru Ion Chicu, un grup de persoane condus de Alexandr Stoianoglo, fost procuror-general, fost candidat la funcția de președinte al R. Moldova la scrutinul din toamna anului 2024.

Pentru Blocul Politic creat de cei patru „integrarea europeană este obiectiv major al țării”, chiar dacă unii dintre liderii de partid care au anunțat „Alternativa pro-europeană” sunt, de fapt, politicieni cu un trecut pro-rus, cu ștate vechi în politica autohtonă.