Justiția și anticorupția: Evoluții în 2021 în viziunea Transparency Moldova
În anul 2021, s-au întreprins mai multe acțiuni privind reforma justiției și intensificarea luptei anticorupție, totuși, potrivit experților Transparency Moldova, ar fi important ca autoritățile să depună mai multă diligență privind implementarea recomandărilor organismelor internaționale în materie anticorupție, planificarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiilor în domeniu, asigurarea transparenței decizionale și asigurarea funcționalității autorităților din domeniu.
Intenții declarate
În scopul realizării priorităților incluse în programul „Moldova vremurilor bune”, Guvernul și-a propus eliberarea din funcţii a persoanelor din conducerea ministerelor, a altor autorităţi administrative, a Cancelariei de Stat, precum şi din structurile organizaţionale şi instituţiile din sfera de competenţă a acestora, care au manifestat ineficienţă în activitate, au comis sau admis ilegalităţi şi au promovat grupuri de interese, contrar legii, implicându-se în acţiuni de favorizare a partidelor politice sau a concurenţilor electorali, în locul acestora fiind promovate persoane integre şi profesioniste. Altă prioritate o constituie demararea reformei justiţiei şi a luptei cu marea corupţie prin eficientizarea activităţii procuraturii şi a instanţelor judecătoreşti. Programul noului guvern mai include prevederi ce țin de modificarea legislaţiei privind declararea averilor de către demnitarii publici, excluzând declararea averilor la preţuri reduse sau eludarea declarării unor bunuri. Guvernarea și-a mai propus înăsprirea sancţiunilor pentru infracţiuni de corupţie şi a celor conexe cazurilor de corupţie. Programul de guvernare mai presupune implementarea unor mecanisme transparente şi echitabile de alegere şi numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).
Cu referire la politica sectorială „Justiție și anticorupție”, se preconizează elaborarea, adoptarea şi implementarea Legii privind evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor sub aspectul emiterii actelor ilegale şi al corespunderii averilor cu veniturile oficiale, ținându-se cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Alt subiect se referă la reformarea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), în special la reducerea numărului judecătorilor şi transformarea acesteia într-o instanţă de casaţie care ar asigura uniformizarea practicii judiciare. Reformarea CSJ presupune și includerea experțilort independenți în procesul de selecţie a judecătorilor.
Noua guvernare și-a mai propus reformarea Procuraturii Anticorupţie (PA), după modelul Direcției Naționale Anticorupție din România, competenţele instituției fiind axate exclusiv pe marea corupţie.
După reformarea PA, urmează, după caz, constituirea Tribunalului (instanţă specializată) şi a Curţii de Apel Anticorupţie, instituții care ar examina în fond şi în apel dosarele de mare corupţie instrumentate de PA. Un alt aspect presupune asigurarea numirii şi promovării judecătorilor şi procurorilor de către CSM şi CSP conform unor criterii bazate pe merit, reieșind din pregătirea profesională, integritatea, competenţele şi eficienţa candidaţilor printr-o procedură transparentă, excluzând imixtiunea factorului politic sau a favoritismului. Reformele mai presupun verificarea eficientă a averilor funcţionarilor publici de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI); revizuirea sistemului de instruire iniţială şi continuă a judecătorilor şi procurorilor şi reorganizarea Institutului Naţional al Justiţiei (INJ) și constituirea premiselor ce ar permite îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie. Un alt aspect îl constituie elaborarea legislaţiei în vederea fortificării capacităţilor SIS în combaterea corupţiei, reformarea legislaţiei de procedură penală, în scopul debirocratizării şi ordonării procesului penal, introducerea unui sistem public de evidenţă a dosarelor și asigurarea distribuirii aleatorii a cauzelor în instanţele de judecată. Printre proritățile reformei se află și excluderea aplicării nejustificate a arestului şi a interceptării ilegale a convorbirilor telefonice, prevenirea şi investigarea torturii şi a relelor tratamente, ameliorarea condiţiilor de detenţie, inclusiv a condițiilor din instituţii psihiatrice şi sociale.
Consolidarea activităţii Oficiului Avocatului Poporului ar trebui să se producă prin asigurarea independenţei instituţiei şi dezvoltării capacităţilor de asigurare a drepturilor omului.
În cooperare cu UE, ar urma să fie instituit un mecanism de diagnostic și monitorizare a statului de drept R. Moldova, similar Mecanismului de Cooperare şi Verificare, implementat în România şi în Bulgaria, s-ar asigura evaluarea rezultatelor reformării sectorului justiţiei şi a luptei anticorupţie.
Achiziții realizate
Din cele realizate, reținem acțiunile întreprinse în legătură cu funcționarea Consiliului Național al Monumentelor Istorice, ca și organism de specialitate care reprezintă autoritatea științifico-metodică în domeniul ocrotirii de stat a monumentelor. Consiliul urmează a fi constituit din 13 membri, persoane care dețin cunoștințe și experiență profesională științifică, teoretică, metodologică și practică în domeniul protejării monumentelor istorice.
Printre realizări se numără și lansarea de către Ministerul Justiției a câtorva inițiative legislative: Proiectul de Lege privind măsurile aferente selectării candidaților la funcțiile administrative din organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative; Proiectul de Lege privind modificarea unor acte normative – declararea averii și a intereselor personale la etapa admiterii la INJ, a numirii în funcția de judecător și procuror și a promovării în funcție; Proiectul de Lege privind modificarea unor acte normative – reformarea CSJ; Proiectul de modificare a legislației electorale, contravenționale și penale în vederea eficientizării mecanismelor de prevenire, investigare și sancționare a formelor de corupție politică și electorală.
Proiectul de Lege privind modificarea unor acte normative (corupția electorală și politică) a ajuns în Parlament, fiind examinat în prima lectură.
Parlamentul, de legislatura a XI-a a avut pe rol mai multe inițiative legislative relevante sectorului justiției, în special Procuraturii. Dar, o parte dintre acestea sunt de o calitate discutabilă, mai multe concepte promovate fiind controversate, inclusiv din perspectiva Comisiei de la Veneția.
În domeniul anticorupție, esențiale sunt amendamentele operate la legislația conexă declarării și controlului averii și intereselor personale. Amendamentele, nefiind fundamentate suficient, sunt de un efect îndoielnic, în special prevederile referitoare la declararea și controlul cheltuielilor, la componența și mandatul Consiliului de Integritate, la cotele stabilite pentru verificarea declarațiilor și efectuarea controalelor, la extinderea controlului asupra altor persoane decât subiecții declarării, precum și la declararea și evaluarea valorii de piață a bunurilor.
Lecții de învățat
Autoritățile naționale trebuie să vegheze asupra implementării recomandărilor organismelor internaționale în materie anticorupție. Bunăoară, Grupul de State contra Corupției (GRECO) a concluzionat că nivelul de conformitate a țării cu recomandările GRECO rămâne insuficient. Șeful delegației naționale a fost solicitat să prezinte, cel târziu până la 31 decembrie 2022, raportul privind implementarea recomandărilor restante. Astfel, R. Moldova se menține în procedură specială, urmând să fie monitorizată în continuare.
Experții TI Moldova mai constată că Parlamentul nu a avansat în adoptarea unui document de politici publice în sectorul justiției și că doar la sfârșit de 2021, după o tentativă nereușită, a adoptat Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și Planul de acțiuni privind implementarea acesteia. Potrivit experților TI Moldova, ar fi important ca autoritățile să depună mai multă diligență în tratarea strategiilor în domeniu și să respecte exigențele Regulamentului de planificare, elaborare, aprobare, implementare, monitorizare și evaluare a documentelor de politici publice. Un alt reproș, adresat Parlamentului în 2021, se referă la neasigurarea transparenței procesului decizional. Carențele au fost sesizate în procesul de evaluare a CNA. În lipsa unor criterii relevante, obiective și cuantificabile, procesul a fost perceput doar drept o acțiune care a urmărit demiterea directorului CNA. Parlamentul a recidivat, excluzând, prin Legea nr. 130/2021, și procedurile de concurs în suplinirea funcției de vicepreședinte al ANI, fapt ce va aduce atingere independenței instituției.
TI Moldova se referă și la infuncționalitatea Consiliului de Integritate, în cadrul căruia, dintre cei nouă membri, cu mandate neajunse la termen, sunt reprezentanții CSM și CSP, dar și un reprezentant al societății civile. Celelalte autorități ar trebui să se grăbească în desemnarea reprezentanților în Consiliul de Integritate astfel încât acesta să-și reia activitatea.
Articolul este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi democraţiei: contribuţia societăţii civile – 2 ” susţinut financiar de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.
