Banca Mondială estimează o creștere a economiei R. Moldova de 3,5% în anul 2017

Banca Mondială estimează o creștere a economiei R. Moldova de 3,5% în anul 2017, susținută de o recoltă bună și un nivel înalt al consumului datorită remiterilor mai mari și creșterilor salariale din sectorul privat și public. Totodată, riscurile principale care ar putea în continuare stopa procesul de reforme necesare pentru sustenabilitatea creșterii economice sunt statul de drept slab și diverse interese. Evoluțiile economiei R. Moldova din ultima perioadă și perspectivele pe termen mediu, au fost prezentate ieri, în cadrul unei conferințe de presă de către experții Băncii Mondiale. 

În prima jumătate a anului 2017, PIB-ul real a crescut cu 2,8%, determinat în principal de consumul privat. Restabilirea remiterilor, creșterea salariilor și indexarea pensiilor în 2016 au impulsionat creșterea consumului (+3,6%). În pofida creșterii robuste a exporturilor (+14,6%), datorată recoltei bune din 2016 și aprecierii importurile au crescut cu 13,9%, ca rezultat avem o contribuție negativă a exporturilor nete. Pe partea de producție, cu o industrie stagnantă, principalul factor care a impulsionat creșterea a fost comerțul, în timp ce agricultura s-a diminuat cu 4,1%.

Lichidatea excesivă se menține

Intermedierea financiară redusă, combinată cu o revenire a depozitelor, contribuie la menținerea lichidității excesive. Astfel, rata rezervelor minime obligatorii a crescut până la un nivel record de 40%. La finele lunii august, în special din cauza creșterii prețurilor administrative inflația s-a situat peste coridorul țintă pentru a cincea lună consecutiv. O rata de schimb flexibilă a permis creșterea rezervelor valutare, care depășesc acum 5,5 luni de importuri.

După scăderea din 2016, remiterile au crescut cu 10.5%

Datorită creșterii mai mari a importurilor decât a exporturilor, în prima jumătate a anului 2017, deficitul de cont curent a crescut până la 9,3% din PIB, de la 5.9% anul trecut.  Datoria externă a rămas principala sursă de finanțare a deficitului de cont curent. Datorită aprecierii leului, datoria externă a scăzut cu 5,7 puncte procentuale, până la aproape 92% din PIB.

Perspective pe termen mediu

În pofida evoluției favorabile a exporturilor, având la bază expansuinea semnificativă a importurilor, contribuția comerțului net la creșterea PIB va rămâne negativă. În 2017, pe fundalul unei asistențe externe mai mici din partea UE, deficitul fiscal este prognozat să rămână sub nivelul planificat de 3% din PIB. Experții Băncii Mondiale anticipează compensarea evoluției cheltuielilor publice din contul creștererii puternice a veniturilor publice. În cazul în care se va materializa sprijinul internațional suplimentar, se așteaptă o creștere mai accentuată a investițiilor publice.

Considerăm că odata cu revitalizarea mijloacelor financiare externe și îmbunătățirea condițiilor de intermediere în sectorul financiar, împreună cu progresele de redresare a mediului de afaceri vor încuraja investițiile private. Creșterea reală a transferurilor publice și redresarea observată a remiterilor vor contribui la susținerea creșterii pe termen mediu. Prognozăm o creștere a PIB-ul real de 3,8% în 2018 și de 3,6% în 2019, a menționat economistul Marcel Chistruga.

Statul de drept slab și diverse interese ar putea în continuare stopa procesul de reformă

Cele mai însemnate riscuri la scenariul de bază al prognozei pot fi cauzate de încetinirea implementării reformelor necesare pentru sustenabilitatea creșterii economice. Inclusiv, reforme ce țin de restructurarea sistemului financiar și energetic, dar și eficiența finanțelor publice. Alegerile parlamentare, programate în 2018, pot afecta, de asemenea, ritmul punerii în aplicare a agendei de reforme.

Creșterea mai slabă decât cea preconizată a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova (Uniunea Europeană și Țările Comunității Statelor Independente) ar putea diminua în continuare creșterea economică. Consolidarea finanțelor publice prin creșterea eficienței cheltuielilor publice, inclusiv eliminarea scutirilor fiscale neproductive și îmbunătățirea mobilizării veniturilor, ar permite Moldovei să creeze spațiul fiscal necesar pentru cheltuielile sociale și de capital importante, și să stimuleze creșterea economică.

Îmbunătățirea guvernanței economice în sectorul financiar și cel real ar ajuta R. Moldova să își îmbunătățească rezultatele socio-economice (în special în educație, sănătate și infrastructură vitală) și să creeze o bază mai solidă pentru creștere.