A fost respinsă cererea avocatului lui Platon de a recuza judecătorul care examinează dosarul în care acesta este acuzat de fabricarea, „din motive de răzbunare”, a unui card fals pe numele unei judecătoare CSJ
Astăzi, 12 martie, cererea de recuzare a judecătorului Sergiu Stratan, care examinează cauza penală în care Veaceslav Platon este cercetat pentru fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente de plată false, a fost respinsă.
Cererea de recuzare a fost examinată de judecătorul Gheorghe Ciobanu, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Conform agendei instanței de judecată, cercetarea judecătorească a fost finalizată, iar următoare ședință va avea loc pe 31 martie.
„Se respinge ca neîntemeiată cererea depusă de avocatul Alexandr Bodnariuc, apărătorul inculpatului Veaceslav Platon privind recuzarea judecătorului Sergiu Stratan. Încheierea nu este susceptibilă de a fi atacată”, a hotărât judecătorul Gheorghe Ciobanu.
„Motive de răzbunare”
Veaceslav Platon a fost reținut la 25 iulie 2016 la Kiev, în aceeași zi în care autoritățile de la Chișinău l-au anunțat în căutare internațională, acesta fiind învinuit de escrocherie şi spălare de bani, care a condus la prejudicierea Băncii de Economii în proporţii deosebit de mari. Potrivit procurorilor, Platon ar fi obţinut, prin scheme ilegale, 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014. Ilan Şor, care pe atunci conducea instituţia financiară, i-ar fi fost complice.
Dosarul în care Platon este cercetat pentru fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente de plată false a fost trimis în judecată în august 2019. Platon este cercetat pentru trei capete de acuzare, fiind învinuit că la începutul anului 2013, după ce ar fi intrat în posesia copiei actelor de identitate ale magistratei Svetlana Novac, care activa în perioada respectivă la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), a deschis pe numele acesteia un cont de depozit în valoare de 300 de mii de dolari la o bancă din străinătate.
„Platon Veaceslav de comun cu Marohina Marina și alte persoane neidentificate acționând în interesele organizației criminale, urmărind scopul denigrării imaginii publice din motive de răzbunare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Novac Svetlana, au fabricat și pus în circulație cardul fals”, precizează Procuratura Anticorupție.
Ulterior, potrivit procurorilor, Veaceslav Platon „a dispus punerea în circulație a cardului vizat, în lipsa și fără cunoștință de cauză a judecătoarei, efectuând extragerea continuă prin intermediul a 99 de operațiuni bancare a sumei de 297 000 USD.” Procuratura Anticorupție susținea că Veaceslav Platon ar fi realizat acțiunile respective „urmărind scopul denigrării imaginii publice a magistratei”.
Curtea Constituțională declară inadmisibilă o sesizare de neconstituționalitate depusă de unul dintre avocații lui Platon
În noiembrie 2025, Curtea Constituțională (CC) a respins ca inadmisibilă sesizarea privind neconstituționalitatea sintagmei „în proporții deosebit de mari” din articolul 237 alin. (2) lit. d) al Codului penal. Cererea a fost depusă de avocatul Alexandr Bodnariuc în interesele lui Veaceslav Platon, în dosarul în care controversatul om de afaceri este acuzat de fabricarea sau punerea în circulație a cardurilor ori a altor instrumente de plată false.
Într-o hotărâre din 27 noiembrie, magistrații Înaltei Curți au subliniat că autorul excepției de neconstituționalitate nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează norma constituțională menționată. Prin urmare, conform CC, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate „este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond”.
„(…) Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (…).
(…) Curtea consideră că legislatorul îi oferă destinatarului legii suficiente repere legale prin care acesta poate stabili sensul sintagmei contestate, inclusiv prin recurgere la consiliere juridică sau prin interpretarea acesteia de către instanțele judecătorești pornind de la sensul textului criticat și de la esența infracțiunii incriminate (…)”, se spune în hotărârea Curții.
De cealaltă parte, avocatul lui Platon, autorul excepției de neconstituționalitate, a susținut că sintagma „în proporții deosebit de mari” din norma contestată „complică descrierea infracțiunii de fabricare sau punere în circulație a cardurilor false, deoarece în cazul acestei infracțiuni are un caracter abstract și nu asigură identificarea gradului prejudiciabil al infracțiunii”.
„(…) În acest sens, autorul sesizării susține că, în lipsa unor repere legale fixe, autoritățile beneficiază de o marjă discreționară excesivă. Autorul menționează că autoritățile nu apreciază proporțiile deosebit de mari ale infracțiunii în funcție de valoarea cardurilor falsificate sau puse în circulație, dar în funcție de cuantumul mijloacelor bănești extrase prin intermediul cardurilor false (…)”, se spune în document.
Cine este judecătorul care examinează dosarul?
Judecătorul Sergiu Stratan activează în sistemul judecătoresc începând cu 2015 și este unul din magistrații specializați, care examinează cauzele penale trimise în instanța de judecată de Procuratura Anticorupție (PA).
În iulie 2024, Sergiu Stratan a fost desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să execute interimatul funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Pe masa magistratului a ajuns, în martie 2024, dosarul penal în care deputata transfugă Irina Lozovan și soțul ei, Pavel Gîrleanu, au fost condamnați penal pentru finanţarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electoral. Irina Lozovan a fost condamnată la 6 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, iar soțul ei s-a ales cu 5 ani de închisoare.
Extrădarea din Marea Britanie
Veaceslav Platon, aflat de mai mulți ani la Londra, a fost reținut pe 13 martie 2025 de către autoritățile britanice pentru a fi extrădat în R. Moldova.
Cererea procurorilor moldoveni de extrădare a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon din Marea Britanie va fi examinată în perioada 11–15 mai 2026, și nu în perioada 24 – 28 noiembrie 2025, așa cum a fost anunțat anterior. Informația a fost confirmată anterior pentru Ziarul de Gardă de către purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale (PG), Violina Moraru.
Potrivit reprezentantei instituției, avocații lui Platon au solicitat amânarea audierii, invocând necesitatea acordării unui termen suplimentar „pentru pregătirea apărării”.
„Procuratura R. Moldova informează că, în luna septembrie 2025, a fost notificată de către Autoritatea de Procuratură a Coroanei din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu privire la evoluțiile procesuale în cauza ce vizează extrădarea lui Veaceslav Platon (…). Instanța britanică competentă a examinat cererea și a admis solicitarea formulată de avocați. În consecință, audierea privind procedura de extrădare a fost reprogramată pentru perioada 11–15 mai 2026.
Menționăm că această informație nu a fost comunicată publicului, întrucât, potrivit uzanțelor cooperării judiciare internaționale și angajamentelor privind confidențialitatea procedurilor, detaliile transmise de autoritățile străine pot fi făcute publice doar în măsura în care nu afectează derularea proceselor aflate pe rol și nu contravin regulilor interne ale statului solicitant. Comunicarea a fost realizată acum, după confirmarea noii date a audierii, pentru a asigura o informare exactă și completă, cu evitarea unor insinuări”, precizează Violina Moraru pentru ZdG.
