Voronin a „dat-o în bară”. Urechean și Pavlicenco câștigă datorită lui

După zece ani, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) le-a dat câștig de cauză lui Serafim Urechean și Vitaliei Pavlicenco în cazul defăimării aduse lor de către Vladimir Voronin.

În noiembrie 2004, Vladimir Voronin, preşedintele R. Moldovei în acea perioadă, a declarat, în cadrul unei emisiuni transmise în direct, la un post de televiziune privată, că Serafim Urechean „a creat în capitală o corupţie puternică şi un sistem mafiot”. În urma acestei declarații Serafim Urechean, primarul mun. Chișinău în perioada de referință, l-a acționat în judecată pe Vladimir Voronin pentru defăimare, însă, instanţele de judecată au decis că Voronin avea imunitate şi nu putea fi responsabil de opiniile exprimate în exercitarea mandatului de preşedinte.

De asemenea, în 2007, Vladimir Voronin a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că Vitalia Pavlicenco era membru al Partidului Comunist şi al KGB-ului în perioada sovietică. Ea, la rândul său, a înaintat o cerere de defăimare care a fost scoasă de pe rol de instanţele naţionale pe motiv că Vladimir Voronin avea imunitate şi că nu putea fi atras la răspundere pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului de preşedinte. Argumentele reclamantei precum, că declaraţiile preşedintelui se refereau la fapte, şi nu la judecăţi de valoare, iar Voronin nu-şi exercita funcţiile de preşedinte la acea emisiune, nu au fost luate în consideraţie.

În faţa Curţii, reclamanții au pretins violarea art. 6 § 1 CtEDO pe motiv că nu a avut acces la un tribunal. Având în vedere obiectul cererilor reclamanților, Curtea a decis conexarea acestora și au constatat că a avut loc limitarea accesului la un tribunal, în urma refuzului instanțelor judecătorești de a examina fondul pretențiilor din acțiunile sale de defăimare. Curtea a notat că potrivit Constituției, președintele țării se bucură de imunitate. Totuși, în ceea ce privește opiniile exprimate, imunitatea nu este absolută, ea se extinde doar în privința opiniilor exprimate în exercițiul mandatului. În această privință, Curtea a notat că neexaminarea procedurilor de defăimare împotriva președintelui constituie o excepție de la regula generală a responsabilității pentru defăimare, o excepție ce se limitează la conduita acestuia în exercițiul mandatului.

Curtea a notat că prevederile constituționale privind imunitatea președintelui nu definesc limitele imunității împotriva acțiunilor de defăimare.
Lipsa mijloacelor alternative de redresare este o altă chestiune ce urma a fi analizată de către Curte. Guvernul a invocat că reclamanții, fiind politicieni, urmau să se adreseze mass-mediei pentru a-și exprima punctele sale de vedere pe marginea alegațiilor răspândite în adresa sa de către președinte. Pavlicenco a replicat că ea a încercat să obțină, fără succes, timp de emisie la canalul de televiziune unde au fost difuzate alegațiile contestate. Astfel, privind practica administrativă de cenzură la televiziunea publică, CtEDO nu a fost convinsă că reclamanții au avut la dispoziție remedii efective de combatere a acuzațiilor contestate, la o oră de vârf la un canal de televiziune cu acoperire națională, chiar de la tribuna Legislativului.

Pentru motivele enumerate, CtEDO a concluzionat că maniera în care a fost aplicată imunitatea în speță, constituie o restricționare disproporționată a accesului reclamanților la un tribunal.
Astfel, Vitalia Pavlicenco a cerut 5 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 5 289. de euro cu titlu de costuri și cheltuieli. Curtea a decis să-i fie acordate 3 600 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 5 289 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Vitalia Pavlicenco a declarat că a depus această cerere pentru că a fost calomniată. „Un președinte în exercițiu al unui stat nu poate să-și permită să facă astfel de declarații minciunoase”, a spus ea. Potrivit ei, această hotărâre e un precedent la CtEDO în privința imunității unui președinte de stat, privind calomniile făcute la adresa unui deputat în exercițiu. „Este pentru prima dată când CtEDO lasă să se înțeleagă că justiția din R. Moldova a luat o decizie incorectă de a nu examina cazul, doar pentru că Voronin era președinte. Voi cere continuarea procesului împotriva lui Voronin, ca el să vină în instanță să demonstreze că am luat bani de la România, deși nu am făcut-o, și că am colaborat cu KGB, după cum a declarat în 2007”, a adăugat Vitalia Pavlicenco. Totodată, ea a menționat că există o decizie definitivă încă din anul 2013, care demonstrează că ea nu a colaborat niciodată cu KGB-ul. „Voi cere despăgubiri de la Voronin, pentru lezarea demnității și a onoarei”, a conchis ea.

Contactat de ZdG, Serafim Urechean ne-a spus că atunci când a depus cererea la CtEDO nu a cerut nimic, niciun fel de despăgubiri. „Această hotărâre este una fără precedent pentru R. Moldova. Sper că astfel de decizii vor curma ping-pongul dintre politicieni în timpul emisiunilor televizate, unde este adesea încălcată Legislația în vigioare. Astfel de decizii sunt foarte valoroase și nu mă refer aici la cazul nostru, dar în viitor… Din păcate, dreptul la replică este adesea încălcat de multe televiziuni… Iar decizia de astăzi este un semnal pentru toți cei care încalcă Legislația și consideră că nu vor purta nicio răspundere pentru învinuirile și declarațiile sale”, a conchis Serafim Urechean.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *