Mai multe fonduri europene pentru reforma justiției
Uniunea Europeană vine cu mai mulţi bani pentru reformarea justiţiei din R. Moldova. Încă 10 milioane de euro vor fi acordați în calitate de suport tehnic pentru susţinerea reformei în sectorul justiţiei. Banii vor fi gestionați în cadrul a trei proiecte noi, lansate astăzi, 17 noiembrie, la Chișinău. Proiectele își propun să sporească independenţa şi eficienţa instituţiilor judiciare, de urmărire penală şi de investigare prejudiciară, dar şi să facă mai multă regulă în sistemului penitenciar. Totodată, în cadrul acestor proiecte angajaţii instituţiilor de drept vor fi consultaţi şi antrenaţi de experţi straini.
„Deşi, la nivel de sistem, s-au produs mai multe schimbări, oamenii mai aşteaptă să sesizeze aceste schimbări pe propria lor piele”, a declarat premierul Iurie Leancă, prezent la eveniment. El a anunţat că a ajuns la o înţelegere cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politică de vecinătate şi negocieri pentru extindere, privind delegarea în R. Moldova a unei misiuni EUJUST, în cadrul căreia, timp de 2-3 ani, specialişti europeni vor asista şi vor monitoriza funcţionarii din sectorul justiţiei.
Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, s-a arătat mulțumim de progresul făcut în adoptarea pachetului de legi pentru reformarea Procuraturii, dar s-a arătat îngrijorat de sesizarea Curţii Supreme de Justiţie (CAJ) la Curtea Constituţională, privind legea care limitează imunitatea judecătorilor cercetaţi pentru corupţie. „Permiteţi-mi să accentuez profunda mea dezamăgire şi tristeţe în legătură cu faptul că CSJ a cerut Curţii Constituţionale să anuleze această lege. Acest fapt ridică multe semne de întrebare privind voinţa politică pentru reformă”, a declarat diplomatul. Tapiola a subliniat că reforma justiţiei şi combaterea corupţiei sunt absolut necesare pentru ca R. Moldova să beneficieze din plin de Acordul de Asociere cu UE. „Când investitorii vin, ei vor să știe, mai întâi de toate, dacă aici există acces funcţional la justiţie și dacă sistemul judiciar este unul adecvat”.
Şi expertul Erik Svanidze, liderul echipei de experţi europeni ce consultă guvernul şi a consultat mai multe ţări europene, dar şi din CSI în a-şi reforma justiţia, ne spune ca un exemplu de reuşita a expertizei echipei sale îl reprezinta Georgia, ţara sa natală, care a realizat schimbarea la faţa a sistemului de drept. Însă diferenţa dintre Moldova şi această ţară caucasiană este că elita politică de la Tbilisi a avut atunci voinţa de a efectua schimbări radicale, iar în Moldova este vizibilă lipsa de consens dintre actorii politici. Dacă Pirkka Tapiola a lăudat transmitere Legii Procuraturii la Comisia de la Veneţia expertul ne dă ca exemplu de lipsă de voinţă politică anume acest caz. Reforma Procuraturii, care a trenat aproape doi ani de zile, ca prin minune a prins contur săptămâna trecută când Ministerul Justiţiei a dat curs acestei reforme. Stoparea reformei fiind condiţionată doar de factorul politic. Acum clasa politică şi-a arătat voinţa, iar aprobarea experţilor de la Veneţia chiar dacă este mai mult un demers tehnic, acest pas face ca reforma să nu mai poate fi stopată. Svanidze ne spune că lucrează şi locuieşte în Moldova de 1,5 ani şi că se documentează nu doar din rapoartele autorităţilor şi ale experţilor locali, dar şi vorbind cu oamenii simpli. Astfel, el înţelege mai bine impactul reformei şi cum e văzută aceasta de beneficiarii schimbărilor. Oamenii îşi exprimă nemulţumirea faţă de justiţie, dar, potrivit expertului, aceştia nu au negat că lucrurile se schimbă, chiar dacă pentru aceasta e nevoie de prea mult timp. Procesul, deși este unul anevoios, e inevitabil.
Cele trei proiecte lansate astăzi sunt: „Susţinerea sistemelor de executare, probaţiune şi reabilitare din R. Moldova”, în valoare de 1,8 milioane de euro, „Proiect de sprijin în investigarea prejudiciară, urmărirea penală şi organizarea apărării în R. Moldova”, cu un buget de 2 milione de euro, şi „Sporirea eficienţei, responsabilităţii şi transparenţei instanţelor de judecată din R. Moldova”, cu un buget de 2,1 milioane. Toate vor fi implementate până în 2017. Ele se alătură unui proiect lansat în 2013 – „Susţinerea coordonării reformei sectorului justiţiei în R. Moldova”, cu o finanţare de 2,2 milioane de euro.
UE mai oferă sprijin bugetar direct pentru reformele prevăzute în „Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei 2011-2016”, care ajunge la un ajutor de 60 de milioane de euro. Guvernul R. Moldova primind deja două tranşe din acest ajutor a câte 15 şi 13 milioane de euro.
Alexandru Bolfa, ZdG
