Europa între Holocaust și Gulag
Holocaustul nazist și Gulagul sovietic au făcut împreună zeci de milioane de victime. Fiecare din rațiuni proprii și prin metode diferite. Naziștii au ucis oameni pe care-i considerau inferiori și de care nu se simțeau în niciun fel responsabili, în timp ce sovieticii și-au omorât și persecutat proprii cetățeni în virtutea unei utopii. Cele două fenomene, produse ale totalitarismului, au marcat un punct de cotitură în istorie, momentul în care oamenii au încetat să mai fie persoane, și au devenit cifre în cadrul unor statistici sau al unor cote și planuri de îndeplinit, scrie într-un articol publicat de Historia.
La începutul articolului, autorul explică termenul de Holocaust. „În general, termenul este folosit pentru a defini fenomenul deportării și uciderii a circa șase milioane de evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de către Germania nazistă. Se pune însă problema dacă trebuie să includem în definiția acestui termen și uciderea celorlalte grupuri care au avut de suferit de pe urma politicii de exterminare naziste. E vorba de alte câteva milioane de oameni uciși în baza aceluiași principiu – cel rasial – și cu același scop: eliminarea raselor inferioare și, prin aceasta, purificarea etnică a spațiului destinat arienilor. În aceste condiții, fără a diminua prin aceasta tragedia evreilor, trebuie să includem în definiția Holocaustului și celelalte victime ale politicii naziste. Astfel, celor 6 milioane de evrei uciși li s-ar adăuga 2 milioane de polonezi, 2-3 milioane de prizonieri de război sovietici, între 200.000 și 500.000 (sau chiar mai mult) de țigani, 200.000 de persoane cu dizabilități și 15.000 de homosexuali”, enumeră autorul.
Totodată, cei de la Historia au decis să fac o comparație a Holocaustului cu Gulagul. „Prin comparație, definiția termenului de „Gulag” e ceva mai clară. Înainte de toate, termenul reprezintă acronimul de la Glavnoe Upravlenie Ispravitelno-trudovîh Lagerei, adică Direcția Generală a Lagărelor și Coloniilor de Reeducare prin Muncă, instituția care a administrat, începând cu 1930, toate lagărele și coloniile de muncă din Uniunea Sovietică. Astăzi însă, semnificația termenului depășește această latură pur instituțional-administrativă. Scriitorul Alexandr Soljenițîn, prin cartea Arhipeleagul Gulag, a introdus termenul în limbajul comun, dându-i un sens mai larg, pentru a reprezenta întregul sistem de muncă forțată din Uniunea Sovietică (incluzându-i aici și pe cei deportați). Gulagul urmărea, teoretic cel puțin, reeducarea prin muncă. Deși condițiile extrem de dure din lagărele și coloniile de muncă sovietice au dus la o mortalitate foarte ridicată în rândul condamnaților, Gulagul nu a cunoscut această latură a exterminării intenționate. În schimb, numărul persoanelor trecute prin Gulag e mai mare decât al victimelor Holocaustului (o estimare rezonabilă ajunge până la 14 milioane de oameni trecuți propriu-zis prin lagăr, plus alte 7 milioane deportate; nu includem aici și numărul celor morți în Gulag). Se impune însă și următoarea observație, adusă în discuție și de Soljenițîn: „oare să includem în valurile care au inundat închisorile și pe toți cei care au fost striviți înainte de a fi ajuns în celula închisorii” ? Alte câteva milioane de oameni au fost ucise în Uniunea Sovietică (executate, cu sau fără proces, sau exterminate prin înfometare) în perioada existenței Gulagului”, este menționat în articol.
