[DOC] Cum a fost eliberat de CSJ “interlopul” Ion Druță în 2013

Marți, 4 noiembrie, oamenii legii l-au încătușat pe Ion Druță, zis “Vania Pisateli”, într-un dosar privind traficul de arme. Și acum un an și jumătate, Druță ajungea la pușcărie, fiind reținut după ce Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat la 20 de ani de pușcărie, găsindu-l vinovat pentru comandarea unui triplu asasinat, în anii 2000. În aprilie 2014, Druță a fost însă eliberat printr-o decizie mai mult decât ciudată a Curții Supreme de Justiție (CSJ), care a trimis dosarul la rejudecare.

431-pisateliPresa a scris despre decizia suspectă a judecătorilor de la CSJ, însă până acum, nu au fost prezentate motivele pentru care Druță era eliberat. ZdG vă prezintă mai jos motivele pentru care magistrații CSJ au luat acea decizie. Precizăm că, judecătorii care au examinat dosarul au fost: Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun și Ion Arhiliuc.

Ultimul, adică Ion Arhiliuc a avut o opinie separată. Acesta a fost de părere că Ion Druță nu trebuia eliberat din arest.

DE CE ERA ACUZAT DRUȚĂ

Inculpatul Druţă Ion, la data de 16 decembrie 2000, intenţionat, avînd scopul privării ilegale de libertate al cet. Buruiană Ilie, Guzun Mihai şi Plămădeală Andrei, împreună şi prin înţelegere prealabilă cu Gîrleanu Robert, Vîrtos Vitalie, Banaru Serghei şi Catruc Dumitru, împărţind între ei

rolurile, conform cărora, la indicaţia lui Druţă Ion, Gîrleanu Robert şi Banaru Serghei sub pretextul clarificării unui conflict au invitat pe cet. Buruiană Ilie, Guzun Mihai şi Plămădeală Andrei să se întîlnească în apropierea or. Ialoveni.

Cunoscînd cu certitudine că Ilie Buruiană deţine un pistol, sub pretextul de a-i arăta un automobil, l-au invitat mai întîi pe el cu ei în maşină, unde cu un automat de model nestabilit, l-au ameninţat, deposedîndu-1 pe Buruiană Ilie de pistol pe care numitul îl deţinea legal, ulterior, Catruc Dumitru în comun cu Vîrtos Vitalie i-au legat mîinile cet. Buruiană Ilie cu bandă adezivă de tip „scotch”, şi l-au condus la o casă din r-nul Ialoveni, adresa precisă nu a fost stabilită de organul de urmărire penală, astfel, privîndu-1 ilegal de libertate pe cet. Buruiană Ilie.

În continuarea intenţiilor sale criminale, conform planului pregătit din timp, Gîrleanu Robert şi Banaru Serghei l-au condus pe cet. Guzun Mihai şi Plămădeală Andrei la aceeaşi casă din r-nul Ialoveni, cu adresa nestabilită, unde iarăşi, ameninţîndu-i cu un automat de model nestabilit i-au imobilizat, apoi Catruc Dumitru, împreună cu Vîrtosu Vitalie le-au legat mîinile cu bandă adezivă de tip „scotch”, astfel privîndu-i ilegal de libertate pe cet. Guzun Mihai şi PlămădealăAndrei, după care l-au telefonat pe Druţă Ion ca să vină pentru clarificare.

Tot Druţă Ion, la data de 16 decembrie 2000, în scopul reglării unor conflicte, inclusiv şi din interes material în scopul sustragerii unui automobil de model „Mercedes”, intenţionat a organizat şi dirijat omorul cet. Ilie Buruiană şi Mihai Guzun dînd indicaţia lui Gîrleanu Robert de a-i omorî pe Ilie Buruiană şi Mihai Guzun, iar pentru a ascunde săvîrşirea acestei infracţiuni a-1omorî şi pe Andrei Plămădeală. Astfel, la 16.12.2000, Gîrleanu Robert, la indicaţia lui Druţă Ion, în comun cu Banaru Serghei şi Vîrtos Vitalie, profitînd de faptul că Ilie Buruiană, Mihai Guzun şi Andrei Plămădeală sînt în imposibilitate de a se apăra deoarece erau legaţi, dintr-un pistol automat de model necunoscut a efectuat mai multe împuşcături în cet. Guzun Mihai şi Ilie Buruiană, provocîndu-le decesul, după aceasta în scopul ascunderii săvîrşirii acestei infracţiuni a efectuat mai multe împuşcături şi în Andrei Plămădeală, provocîndui decesul ultimului.

Ulterior, în scopul ascunderii urmelor acestei infracţiuni, Gîrleanu Robert, Banaru Serghei, Vîrtos Vitalie şi Catruc Dumitru au transportat cadavrele cet. Ilie Buruiană, Mihai Guzun şi Andrei Plămădeală într-o fîşie forestieră din apropierea traseului Chişinău Hînceşti, unde le-au îngropat, prealabil incinerîndu-le.

MOTIVELE PENTRU CARE DOSARUL A FOST TRIMIS LA REJUDECARE

-Instanţa de apel şi-a fundamentat soluţia de condamnare a inculpatului pe probe neconsemnate în procesul-verbal al şedinţei de judecată,

-Este adevărat că instanţa de apel a dat citirii probelor scrise, examinate de prima instanţă, consemnîndu-le în procesul verbal al şedinţei de judecată, dar din propria iniţiativă, încălcînd astfel principiul contradictorialităţii procesului penal, deoarece a selectat şi invocat din oficiu probe pe care le-a utilizat şi pus la baza hotărîrii de condamnare a inculpatului, adică în defavoarea lui, subminînd competenţa exclusivă a acuzatorului de stat în aspectul vizat

-Conform rechizitoriului, inculpatul este acuzat că: „în scopul reglării unor conflicte, intenţionat a organizat şi dirijat omorul…, după care l-au telefonat pe Druţă Ion ca să vină.” Totodată, instanţa de apel a constatat altă faptă decît cea invocată în actul de învinuire, adică că inculpatul: „în scopul reglării unor conflicte, inclusiv şi din interes material în scopul sustragerii unui automobil de model „Mercedes”, intenţionat a organizat şi dirijat omorul…, după care l-au telefonat pe Druţă Ion ca

să vină pentru clarificare”. Totodată, art. 8 alin. (3), 389 alin. (2) Cod de procedură penală, prevăd că concluziile despre vinovăţia persoanei de săvîrşirea infracţiunii şi sentinţa de condamnare nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează doar în favoarea inculpatului. Astfel, instanţa de judecată nu este în drept să completeze din oficiu învinuirea cu circumstanţe în fapt care ar justifica-o şi care ar agrava situaţia inculpatului, şi să-şi întemeieze soluţiile pe presupuneri şi dubii. Aceste împrejurări atestă că instanţa de apel nu a judecat cauza numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu şi a completat învinuirea din oficiu cu circumstanţe de fapt neincriminate inculpatului şi care modifică esenţial învinuirea în sensul agravării situaţiei ultimului, nerespectînd, astfel, prescripţiile de drept enunţate, inclusiv a principiului contradictorialităţii procesului penal.

– în dispozitivul deciziei adoptate, instanţa de apel l-a recunoscut vinovat pe inculpat de comiterea infracţiunii prevăzute la art. 116 Cod penal (1961). Dar, fără a indica aliniatul din acest articol, fără a-i aplica pedeapsa concretă şi liberarea ulterioară de pedeapsă, a încetat procesul penal. Prin urmare, pe acest capăt de acuzare formulat inculpatului, cauza nu a fost judecată în condiţiile legii.

-instanţa de apel nu a respectat prescripţiile de drept nominalizate.

a) nu a consemnat în procesul verbal şi nu a apreciat în niciun fel în descriptivul deciziei adoptate probele scrise de la f.d. 1-3, 194-224, 226-235 v. 4, invocate, administrate şi anexate la demersul apărării, care prezintă acte procesuale efectuate în procedurile disjungate în privinţa celorlalţi coparticipanţi. Mai mult, printre aceste probe există procesul verbal de audiere a coparticipantuli, B.S, (v. 4 f.d. 228), care nu a confirmat versiunea expusă de martorul Catruc Dumitru privind împrejurările comiterii crimei imputate inculpatului şi procesul verbal de audiere a altui martor ocular, S.O, (v. 4 f.d. 198), din care rezultă că victimile au fost omorîte în alte circumstanţe decît cele constatate de instanţa de apel. În legătură cu administrarea acestor probe scrise, apărarea a solicitat instanţei audierea suplimentară a martorului Catruc Dumitru, însă instanţa de apel, printr-o

încheiere protocolară, a dispus respingerea acestui demers dar fără să-şi motiveze soluţia adoptată Pe lîngă aceasta, instanţa de apel constatînd că „ameninţîndu-i cu un automat de model nestabilit i-au imobilizat, apoi Catruc Dumitru, împreună cu Vîrtosu Vitalie le-au legat mîinile cu bandă adezivă de tip „scotch”, astfel privîndu-i ilegal de libertate pe cet. Guzun Mihai şi Plămădeală Andrei, după care l-au telefonat pe Druţă Ion ca să vină pentru clarificare”, nu a audiat martorul Catruc Dumitru, privind aceste constatări, aducă cu ce ocazie tot el l-a telefonat pe inculpat ca să vină la locul faptei şi pentru ce fel de clarificare urma să se vină ultimul.

b) nu a apreciat în genere declaraţiile martorului apărării Pînzari Alexandru şi în special în aspectul invocat de apărare şi recurent, că „Catruc Dumitru a fost de acord să arate locul îngropării cadavrelor cu condiţia că declaraţiile lui nu vor fi folosite în instanţa de judecată”, nu a analizat şi apreciat separat şi în coroborare toate probele cercetate în cadrul şedinţei de judecată şi consemnate în procesul verbal, concluzionînd la general că vinovăţia inculpatului este dovedită de „declaraţiile părţilor vătămate şi a martorilor”, fără a le da nume şi a specifica esenţa acuzatorie a acestor declaraţii.

c) a reprodus în descriptivul deciziei contestate în mod absolut divergent declaraţiile inculpatului depuse în instanţa de fond şi cea de apel, indicînd că inculpatul a confirmat indicaţia dată lui Gîrleanu sub formă de „kazliţi,, care nu poate fi tălmăcită în sensul indicat de Druţă Ion ,,lamuriti-vă singuri”. Or, potrivit proceselor-verbale de audiere a inculpatului, în faţa ambelor instanţe ultimul a declarat că, invers, Gîrleanu l-a întrebat pe el dacă victimele nu-l vor denunţa poliţiei, tot acesta utilizînd expresia „cazliti” în vederea definitivării anume a acestei situaţii. Mai mult, instanţa de apel, indicînd în descriptivul deciziei adoptate că „declaraţiile inculpatului sunt contradictorii, incerte şi lipsite de precizie. Astfel, în şedinţa instanţei de fond el a comunicat că…,”, iar ulterior menţionînd că: „pe cînd fiind audiat în şedinţă.”, aici analiza neavînd o continuare de text, nu şi-a mai argumentat esenţa faptului că mărturiile inculpatului sunt contradictorii, lipsind şi soluţia dacă le admite sau respinge. Rezultă că instanţa de apel a stabilit eronat faptele în existenţa lor, adică prin neluarea în considerare a probelor care le confirmă sau infirmă, cît prin denaturarea conţinutului acestora. Circumstanţele expuse atestă în mod lucid că instanţa de apel nu a judecat apelul procurorului în condiţiile legii, deoarece a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluţia, motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărîrii contestate, acesta este expus neclar şi a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia pronunţată.

OPINIA SEPARATĂ A JUDECĂTORULUI ION ARHILIUC POATE FI CITITĂ AICI.

Acum, acest dosar este pe rol la Curtea de Apel Chișinău, următoarea ședință fiind programată pentru luna decembrie.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *